Jurnaliştii solicită ajustarea art. 16 din Codul civil la standardele europene

Art. 16 al Codului civil conţine noţiuni confuze ce contravin Constituţiei R. Moldova şi standardelor europene. La această concluzie au ajuns vineri, 14 iulie, jurnalişti şi jurişti în cadrul unei dezbateri publice, solicitând modificarea acestui articol în vederea ajustării la rigorile internaţionale. Potrivit juristului Centrului Independent de Jurnalism (CIJ), Olivia Pârţac, însăşi noţiunea de onoare şi demnitate constituie o inovaţie sovietică, iar noţiunea de defăimare a fost ignorată. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) recomandă de a face distincţie între informaţia cu privire la fapte şi judecăţile de valoare, adică opiniile. Astfel, existenţa faptelor poate fi demonstrată, în timp ce adevărul unor judecăţi de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit şi nici dezminţit, susţine sursa citată. „Totodată CEDO pune accent deosebit pe aspectul bunăvoinţei, în baza căruia jurnalistul să se poată apăra, pe care să-l poată invoca şi care trebuie neapărat luat în considerare”, susţine expertul. Reprezentantul CIJ şi-a exprimat dezacordul şi vizavi de sarcina probaţiunii. Potrivit ei, legislaţia este orientată exclusiv în direcţia apărării onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, pe când într-o societate democratică există un echilibru între această dimensiune şi dreptul la libera exprimare. În acest scop, CIJ a format un grup de experţi care a elaborat un proiect de lege cu privire la libertatea de exprimare, a informat sursa citată. Conform art. 16 al Codului civil, persoana învinuită trebuie să-şi demonstreze nevinovăţia, ceea ce în opinia expertului, nu este corect. Potrivit Oliviei Pârţac, în primul rând, presa acţionează în interes public şi de aceea ar trebui favorizată, în al doilea rând, reclamantului îi este mai uşor să demonstreze că informaţia nu corespunde realităţii. Ion Bunduchi, lector la Catedra Jurnalism a USM, a afirmat că defectele art. 16 derivă, inclusiv, din modul în care percepem rolul presei în societate. El a mai spus că noţiunile de onoare, demnitate şi reputaţie nu au definiţii distincte, motiv din care legea nu funcţionează. Bunduchi a optat pentru excluderea noţiunilor de onoare şi demnitate în favoarea celei de reputaţie profesională, explicând că aceasta este măsurabilă, pe când onoarea şi demnitatea sunt noţiuni subiective. „Dacă omul este necinstit, instanţa nu are ce apăra. De onoare şi demnitate să se îngrijească însăşi persoana, iar mecanismele juridice să nu intre în spaţiul moral”, a declarat Bunduchi. În cadrul dezbaterilor, judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, Vera Macinschi a menţionat că numărul dosarelor privind libertatea de exprimare în RM este foarte mic, fapt ce denotă, în opinia ei, inexistenţa unei situaţii catastrofale la acest capitol. Potrivit sursei citate, faptul că probaţiunea este pusă în sarcina jurnaliştilor reprezintă o excepţie de la regula generală, deoarece în cazurile civile fiecare este obligat să-şi demonstreze poziţia pe care o susţine. Macinschi consideră că orice stat este în drept să stabilească aceste reguli independent de legislaţia europeană. Totodată, reprezentantul CSJ s-a pronunţat împotriva stabilirii cuantumului pagubei morale prin lege şi nu la discreţia judecătorului. Potrivit ei, în mai multe legi sunt prevăzute doar modalităţile de calculare ale prejudiciului moral, nu şi cuantumul lor exact. La dezbatere au participat politicieni, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi organismelor internaţionale acreditate la Chişinău, jurişti de la Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Justiţiei, reprezentanţi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ai societăţii civile, jurnalişti.