Jurnaliştii persecutaţi de la Moldova 1 au obţinut câştig de cauză la CEDO pentru violarea libertăţii de exprimare

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a pronunţat joi, 17 septembrie decizia în cazul Manole şi alţii c.Moldovei prin care a constatat în unanimitate violarea dreptului la libera exprimare. Prin această decizie Curtea obligă guvernarea să modifice legislaţia, în ceea ce ţine de combaterea şi prevenirea cenzurii în mass-media, relatează Info-Prim Neo. “Sunt nespus de fericită. Este prima victorie a jurnaliştilor de la Teleradio-Moldova, care au avut un imens curaj să lupte într-o instituţie controlată ca o cazarmă. După o luptă de 8 ani, împotriva prostiei, mediocrităţii, vântul schimbării a început să bată, anume de la acei jurnalişti care s-au împotrivit forţelor armate şi lui Voronin”, a declarat deputatul şi jurnalista Corina Fusu, reclamantă la CEDO. Corina Fusu a declarat că în următoarele săptămâni Parlamentul va examina un poriect de lege privind libertatea de exprimare, care va avea drept motivaţie anume aceasta hotărâre CEDO. “Îmi exprim încrederea că politicienii care au venit acum la putere vor schimba situaţia, însă trebuie să fim atenţi, pentru că orice putere este tentată să pună mâna pe televiziunea publică, instaurând cenzura. Încă nu am pentru ce-i bănui”, a declarat la rândul său prezentatorul Mircea Surdu. Jurnalistul a declarat că deşi a rămas să lucreze la Moldova 1 şi-a păstrat verticalitatea. “Dacă veţi găsi o singură emisiune neobiectivă, împarţială sunt gata să-mi dau demisia” , a afirmat Surdu. Fosta prezentatoare a jurnalului de ştiri „Mesager”, Larisa Manole a declarat că şi-a dorit mulţi ani să apară la ecran pentru a anunţa înfrângerea comuniştilor, iar visul ei a fost realizat anume prin această hotărâre a CEDO. Judecătorii de la CEDO nu s-au expus asupra satisfacţiei echitabile, jurnaliştii care au avut de pătimit urmând să primească o despăgubire materială sau morală, iar la dorinţă să fie restabiliţi în funcţii. Potrivit reprezentantului reclamnaţilor în faţa Curţii, Vitalie Nagacevschi, Guvernul Moldovei şi Teleradio-Moldova au la dispoziţie 3 luni pentru a depune la Curte observaţii scrise cu privire la acest subiect sau, eventual, pentru a încheia un acord amiabil. La 25 februarie 2002, 331 de angajaţi ai TVM au semnat o declaraţie de protest împotriva cenzurii, iar peste două zile aceştea au intrat în grevă pasivă, având posibilitatea să realizeze materiale necenzurate. În următoarele luni, liderii Comitetului de grevă au fost persecutaţi. La 26 iulie 2002, Compania de Stat „Teleradio-Moldova” devene o Companie Publică. Angajaţii vechii Companii de Stat au fost supuşi unei proceduri de selectare pentru a fi angajaţi la Compania Publică. Niciunul din reclamanţii care au lucrat în cadrul Departamentului Actualităţi nu a fost confirmat în funcţie şi nici majoritatea persoanelor care au fost active pe parcursul grevei. Reclamanţii au pretins la CEDO că, începând cu februarie 2001, niciun partid de opoziţie nu a beneficiat de timp de emisie, orice reportaj care conţinea un punct de vedere diferit de cel al Partidului Comuniştilor era interzis, cuvinte şi expresii precum „român”, „limba română”, „Basarabia”, „istoria românilor”, „regim totalitar” etc. au fost interzise. De asemenea, au fost interzise referirea la unele perioade istorice cum ar fi foametea organizată în URSS, regimul stalinist, deportările în GULAG şi perioada renaşterii naţionale din 1989.