„Societatea nu mai vrea să tolereze impunitatea”, astfel a exprimat atitudinea societății față de actualele remanieri în justiție Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul dezbaterii publice la tema „Reforma justiției din Republica Moldova la etapa acordării statutului de candidat pentru aderare la UE: concepție, acțiuni practice, efecte, percepție generală”, care a avut loc la agenția de presă IPN.
„Oamenii vor ca manifestările de corupție, și nu doar cele mici, să fie combătute. Dar mai ales, oamenii vor finalitate în domeniul corupției mari – indiferent de poziția, nivelul, statutul persoanelor”, a opinat expertul,
Vorbitorul a specificat că Procuratura anticorupție, așa cum a fost creată, a avut mandatul de a combate în exclusivitate corupția mare, din eșaloanele de vârf, însă atât legea adoptată, modificările care au survenit, inclusiv la nivel legislativ, au făcut că instituția a coborât „ștacheta” la cazurile multe și banale. În rezultat, a avut de suferit atât eficiența, cât și autoritatea acestei instanțe, care ar fi trebuit să se ocupe de dosare complicate, cu analize financiare complexe și documentarea unor scheme naționale/internaționale.
„Aceasta presupunea că trebuie să ai o echipă de procurori bine pregătiți, curajoși... Acum înțeleg că există un proces de evaluare a CNA și a Procuraturii anticorupție, dar și procese care se reflectă în măsuri concrete din Strategia națională de asigurare a independenței și integrității justiției. Există și procese care trebuie să implice o revizuire a cadrului, inclusiv instituțional și legislativ, pentru a spori eficiența combaterii corupției la nivel înalt”.
Chiar dacă în interiorul sistemului a existat o anumită rezistență, expertul consideră că în cele din urmă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a trimis semnalul de a numi un nou procuror anticorupție în cadrul unul proces de pre-vetting destul de complex. „Drept urmare, avem un procuror anti-corupție nou, cu experiență de lucru în procuratura unui stat cu democrație fundamentată, cu o experiență de dosare complicate, inclusiv de corupție, în Statele Unite. Chiar acest fapt poate să transmită un semnal sistemului - dar, mai întâi de toate, cetățenilor, care așteaptă ca instituției să-i fie redată credibilitatea...Sper că cetățenii care aclamau ca „DNA să treacă Prutul” vor acorda aceeași încredere PNA în ceea ce privește combaterea corupției mari, sistemice din Republica Moldova”, a opinat expertul.
Pe marginea subiectului de presiuni asupra judecătorilor, inclusiv prin intermediul conferințelor de presă, Iulian Groza a fost de acord că o bună jumătate din utilizatorii acestui instrument, într-adevăr, o fac în scopul presiunii pe actul justiție pentru a-și rezolva problemele. „L-am văzut aici pe dl Platon (Veaceslav Platon, controversat om de afaceri, se eschivează de justiție peste hotare) de atâtea ori”, a remarcat expertul. Dar există și altă latură a medaliei: „oamenii își revarsă public necazul în speranța că aceasta îi va ajuta să-și scoată dreptatea”.
Referitor la condiționalitatea de combatere a corupției, de dezoligarhizare care însoțește statutul de candidat la aderare la UE, Iulian Groza crede că aceasta le oferă persoanelor din sistemul justiției, care sunt curajoși, integri și consideră că au fost marginalizați ani de-a rândul, au ocazia să se manifeste: „Și în acest mod percepția publicului față de judecători și procurori se va schimba”, a conchis directorul IPRE.
