„Moldova este o țară tolerantă, dar provocările legate de identitate rămân relevante. Problema limbii și etniei trebuie să fie clarificată, nu speculată politic”, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, în cadrul dezbaterii publice la IPN: „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice”.
Iulian Groza a subliniat că, deși țara noastră nu a avut conflicte etnoculturale semnificative, subiectele legate de identitate au fost exploatate politic.
„În Republica Moldova nu am avut conflicte etnoculturale, niciodată. Suntem o țără destul de tolerantă și împăciuitoare. Evident că subiectul identitar este o provocare pentru Moldova și a fost exploatat politic de foarte multe partide în interese foarte înguste”, susține expertul.
„Din păcate, mult timp, Moldova a fost divizată pe criterii de limbă și etnie, iar acest lucru a fost amplificat de interferențele externe și de agenda politică locală. Totuși, când aceste subiecte au ieșit din sfera speculațiilor politice, au început să devină mult mai clare”, a declarat Iulian Groza, făcând referire la clarificarea statutului limbii române în Constituție.
Directorul IPRE a punctat că una din soluțiile esențiale pentru îmbunătățirea conviețuirii interetnice este promovarea cunoașterii limbii române. În acest sens, el a menționat faptul că Guvernul a inițiat programe pentru învățarea limbii române, iar numărul celor care doresc să învețe limba a crescut semnificativ, mai ales după începutul războiului din Ucraina.
„Limba română este cheia integrării interetnice. Avem nevoie de politici active care să încurajeze studierea limbii române nu doar în școli, dar și pentru adulți. În acest sens, este esențial ca statul și autoritățile locale să creeze mecanisme pentru a facilita acest proces”, a adăugat Iulian Groza.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene a vorbit și despre pericolele de a face din limba rusă o limbă de comunicare interetnică, subliniind că aceasta reprezintă o reminiscență a perioadei sovietice. „Limba de comunicare interetnică într-un stat trebuie să fie limba oficială. Și pentru ca acest lucru să devină realitate, trebuie să ne concentrăm pe crearea unui sistem educațional care să ofere condiții pentru învățarea limbii române”, a mai spus Groza.
În contextul provocărilor cu care se confruntă comunitățile etnice din Găgăuzia, Iulian Groza a accentuat că statul ar trebui să implementeze politici care să încurajeze studierea limbii române și să asigure integrarea acestor grupuri în viața publică și socială.
„Bariera lingvistică reprezintă o provocare majoră. Este esențial ca statul să creeze oportunități pentru ca toți cetățenii să poată învăța limba română, iar cei care nu o cunosc să nu fie excluși din viața publică și instituțiile statului”, a concluzionat Groza.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene a subliniat că pentru o mai bună integrare interetnică, Republica Moldova trebuie să adopte politici care să susțină cunoașterea limbii române, dar și să ajungă la comunitățile care vorbesc alte limbi, pentru a le asigura aceleași drepturi și acces la servicii publice esențiale.
Dezbaterea publică la tema „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
