Scriitorul Iulian Ciocan, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, este de părere că hotărârea pe care urmează să o adopte Parlamentul pentru normalizarea situaţiei în localităţile din stânga Nistrului ar trebui să conţină acţiuni concrete, bine gândite. Legislativul ar trebui să se axeze în special pe armonizarea diferenţelor culturale, sociale şi politice. Potrivit scriitorului, în aceşti peste 20 de ani de tratative, nu au fost propuse lucruri concrete, de aceea problema transnistriană nu a fost rezolvată.
„Detaliile mici contează foarte mult. Nu ştiu ce-şi propune Chişinăul, tratative avem de 20 de ani. Ele nu se mişcă deloc. Fără propuneri concrete, nu se va rezolva nimic, cum nu sa rezolvat nici până acum”, a spus scriitorul. În opinia sa, Parlamentul ar trebui să întemeieze o punte mai sigură de comunicare între Tiraspol şi Chişinău, care ar genera propuneri eficiente pentru ambele părţi.
„Între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă vor fi tratative, este o iluzie să ne imaginăm că doar Chişinăul şi Tiraspolul sunt actorii acestui proces. Chiar şi aşa, Chişinăul trebuie să gândească totul până la cele mai mici detalii”, a spus scriitorul. Iulian Ciocan nu crede că situaţia din regiunea transnistreană şi, mai nou, şi cea din Găgăuzia, ar face parte dintr-un scenariu politic gândit în exterior, aşa cum sugerează unii lideri de opinie. Întrebat dacă crede că există vreo legătură între ceea se se întâmplă peste Nistru şi în sudul ţării, scriitorul a spus că nu are cum să ştie şi preferă să nu se lanseze în speculaţii.
Declaraţia cu privire la situaţia actuală a procesului de reglementare a diferendului transnistrean, votată la 21 iunie de către Parlament, prevede soluţionarea paşnică a conflictului şi abţinerea de la acţiuni care ar putea duce la escaladarea acestuia. Drept urmare a audierilor parlamentare din 20 şi 21 iunie, Parlamentul va elabora şi va adopta o hotărâre cu privire la acţiunile concrete ce urmează a fi întreprinse pentru normalizarea situaţiei în localităţile din stânga Nistrului.
Audierile în Parlament au avut loc după ce liderul de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a semnat aşa-zisa lege privind „frontiera de stat”, care include şi satul Varniţa, amplasat în dreapta Nistrului şi care este controlat de autorităţile de la Chişinău. Mai nou, un grup de cetăţeni din Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia din sudul ţării a adunat preventiv 5 mii de semnături în eventualitatea organizării unui referendum privind independenţa faţă de Republica Moldova.
