Istorici, politicieni şi oameni de cultură vor marca pe 28 iunie Ziua Memoriei

Un grup de istorici, politicieni şi oameni de cultură au format comitetul organizatoric pentru desfăşurarea Marşului memoriei, consacrat victimelor evenimentelor din 28 iunie 1940. Coloana va porni marţi, 28 iunie, la ora 10.30, de pe Calea Ieşilor, şi se va îndrepta spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde vor fi depuse flori la Piatra Comemorativă şi va fi oficiată o slujbă de pomenire. Organizatorii anticipează că la acţiune vor participa peste 500 de persoane. Un tedeum va fi oficiat, la ora 10.00, şi la Biserica Sf. Andrei din Durleşti, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Asociaţiei Cetăţenilor Români din Republica Moldova, Constantin Lazăr, membru al comitetului organizatoric, a declarat, luni, 27 iunie, la o conferinţă de presă, că generaţia pe care o reprezintă este liantul dintre oamenii care au trăit evenimentele din 28 iunie 1940 şi noua generaţie, care ştie puţine lucruri despre deportările în masă ale strămoşilor noştri. Istoricul Ion Varta spune că evenimentele din 28 iunie 1940 nu trebuie abordate separat de cele din 1812, când Basarabia a fost transformată în gubernie rusească. Ele trebuie privite într-o legătură organică, pentru că ambele sunt consecinţe ale unei puteri imperiale. „Rusia nu avea niciun temei etnic, juridic sau lingvistic să-şi anexeze acest teritoriu. Era doar un singur obiectiv, cel geopolitic”, a declarat Ion Varta. Potrivit istoricului, după aceste evenimente peste 40 de mii de persoane au fost deportate în Siberia. Chiar şi documentele sovietice confirmă că în 1948 au murit de foame peste 200 de mii de oameni. „Autorităţile de atunci au măturat podurile caselor, lăsând oamenii fără un un grăunte. Iar noi, chiar şi după 20 de ani de independenţă, nu vrem să recunoaştem că actul de la 28 iunie a fost un act de ocupaţie”, a mai spus istoricul. Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco, a enunţat unele calcule ale istoricilor, potrivit cărora, paguba totală a victimelor regimului sovietic este de peste 27 de miliarde de dolari SUA. Sunt bani pe care Republica Moldova trebuie să-i ceară de la Rusia, subliniază preşedintele PNL. Vitalia Pavlicenco a mai spus că va sugera autorităţilor să organizeze un referendum pentru a-i întreba pe oameni dacă sunt de acord cu acest lucru. „În urma ocupaţiei din 28 iunie 1940, consecinţele au fost enorme pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei. Practic a fost exterminată toată preoţimea care nu a reuşit să fugă peste Prut, practic a fost exterminata toată intelectualitatea”, a declarat Gheorghe Viţă, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia. Acesta a mai spus că cetăţenia sovietică a fost acordată fără a-i întreba pe oameni dacă îşi doresc acest lucru. Gheorghe Viţă este convins că 28 iunie este o zi de doliu pentru Basarabia. La 28 iunie 1940, trupele ruseşti au intrat pe teritoriul Basarabiei, ca urmare a pactului de neagresiune dintre Germania şi Rusia, Ribbentrop-Molotov, încheiat la 23 august 1939. La 24 iunie 2010, Mihai Ghimpu, pe atunci preşedinte interimar al Republicii Moldova, a emis un decret prin care ziua de 28 iunie a fost declarată Ziua ocupaţiei sovietice. Gestul care a stârnit nemulţumiri, inclusiv în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. La nici o lună, pe 12 iulie, Curtea Constituţională a declarat decretul neconstituţional. Preşedintele Curţii, Dumitru Pulbere, a motivat atunci că Mihai Ghimpu a încercat să dea o apreciere juridică evenimentelor istorice.