logo

IPN: Monitorul Monitorului Oficial, 19.01.2018


https://www.ipn.md/index.php/ro/ipn-monitorul-monitorului-oficial-19012018-7978_1039484.html

Astăzi, începem trecerea în revistă a actelor publicate în M.O. cu un document așteptat de mai mulți cetățeni, în special de cei tineri: Legea privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă” (nr. 293, 21 decembrie 2017), pag.54-55. Scopul prezentei (așa cum este statuat în art.1al legii) constă în crearea cadrului juridic pentru implementarea acestui important Program întru facilitarea accesului persoanelor fizice la procurarea unei locuințe prin contractarea de credite bancare garantate parțial de stat. Beneficiarul Programului trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții: să fie cetățean al Republicii Moldova și angajat în Republica Moldova (cu vârsta de până la 45 de ani la momentul solicitării creditului ipotecar), să dispună de venituri pentru achitarea creditului ipotecar, iar plata lunară achitată sub formă de rată la credit, dobânda și comisionul de garantare, să nu depășească 50% din veniturile nete cumulative ale familiei acestuia, precum și ale rudelor de gradul I. Pentru a fi eligibilă, persoana nu trebuie să dețină în proprietate exclusivă sau comună cu soțul/soția o locuință (în decursul ultimelor 12 luni până la data solicitării creditului ipotecar) și să nu aibă în derulare un credit ipotecar pentru procurarea unei locuințe. De menționat că nu pot aplica persoanele care au procurat anterior prin intermediul Programului o locuință. Aspiranții la locuințe în cadrul Programului trebuie să țină cont de următoarele condiții financiare: prețul de procurare a locuinței nu poate depăși suma de 1 milion de lei, participația proprie inițială este de cel puțin 10% din prețul de procurare a locuinței, iar termenul de rambursare a creditului bancar, cu excepția achitării anticipate a acestuia de către beneficiar, va fi de până la 25 de ani, dar nu va depăși vârsta de pensionare a beneficiarului, stabilită de legislație.

Întru facilitarea implementării Programului, la inițiativa Guvernului, legiuitorul a amendat (prin Legea nr. 294 din 21 decembrie 2017), pag.55-56, un șir de acte care reglementează taxele pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare a caselor de locuit și apartamentelor în cadrul Programului (0,1% din prețul contractului, dar nu mai puțin decât valoarea indicată în registrul bunurilor imobile), precum și onorariile executorilor judecătorești pentru vânzarea bunurilor gajate/ipotecate la solicitarea creditorului gajist, dar și metodologia calculării plății pentru serviciile notariale.

În scopul ajustării la rigorile Hotărârii Curții Constituționale din 6 octombrie 2015 pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cetățeniei nr. 1024 din 2000, Parlamentul a adoptat modificările necesare în actul nominalizat (nr. 132, 21 decembrie 2017), pag.8-10. Astfel, la dobândirea cetățeniei prin recunoaștere, a fost definită, în mod exhaustiv, linia descendenților (până la gradul III: copii, nepoți, strănepoți); au fost introduse norme noi privitor la cetățenia copilului născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinți care au cetățenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid sau beneficiar de protecție internațională, iar celălalt este cetățean străin; au fost stabilite condițiile/ restricțiile, în prezența cărora persoanele nu pot fi recunoscute ca cetățeni ai Republicii Moldova (au săvârșit crime internaționale, militare sau crime împotriva umanității, au fost implicate în activitate teroristă, desfășoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică și sănătatea populației ș.a.). Legea va intra în vigoare la 19 aprilie curent, iar până atunci, Executivul urmează să aducă în concordanță cu prezenta lege actele sale normative, în special, Regulamentului cu privire la procedura dobândirii și pierderii cetățeniei Republicii Moldova.

Monitorul mai pune la dispoziția cititorului câteva acte ce țin de relațiile internaționale ale țării noastre. După cum se știe, la 2 martie 1993, Republica Moldova a aderat la mai multe convenții internaționale, inclusiv la Convenția cu privire la Contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele. Prin Legea nr. 275 din 15 decembrie 2017, pag.16-24. Parlamentul a hotărât aderarea Republicii Moldova la Protocolul adițional la Convenția numită privind scrisoarea de trăsură electronică. Acest Protocol reprezintă o suplimentare a Convenției în scopul facilitării întocmirii actelor de trăsură folosind tehnologii informaționale. Prin aderare la Protocol, Republica Moldova se alătură la 13 țări europene (Germania, Italia Franța ș.a.) și se preconizează majorarea volumului de mărfuri și ridicarea eficienței și calității efectuării transportării mărfurilor în trafic internațional între țările semnatare ale Convenției. Actul respectiv reprezintă o oportunitate serioasă de consolidare a relațiilor de colaborare reciproc avantajoase în domeniul transportului internațional de mărfuri pe șosele.

Tot la acest compartiment este făcută publică Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor (nr. 276, 15 decembrie 2017), pag.24-33. Înțelegerea reprezintă un obiectiv major al Acordului de Asociere cu UE (la moment, țara noastră are deja 10 asemenea înțelegeri cu statele-terțe) și a fost încheiat în scopul îmbunătățirii combaterii migrației ilegale între Părțile semnatare. În document sunt incluse norme ce reglementează returnarea și readmiterea persoanelor aflate pe teritoriul Părților cu încălcarea regimului de intrare/ieșire și ședere a cetățenilor străini și apatrizilor. Fără dubii, migrația ilegală este un fenomen îngrijorător pentru societate, constituie o manifestare a criminalității organizate, inclusiv transfrontaliere, iar acțiunile care urmăresc eradicarea acestui flagel, nu pot fi decât salutate. În M.O. este publicat de asemenea și Legea pentru ratificarea Protocolului de implementare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind readmisia persoanelor (nr. 277, 15 decembrie 2017).

La compartimentul Acte ale Curții Constituționale a Republicii Moldova, este publicată Hotărârea Înaltei Instanțe din 17 octombrie 2017 pentru interpretarea prevederilor articolului 98 alin. (6) în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 și 140 din Constituție (neîndeplinirea obligațiilor constituționale de către Președinte), dar și Avizul Curții din 20 octombrie 2017 privind constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unui ministru. Caz ieșit din comun în orice societate, iar la noi, între timp, Curtea a fost pusă în situația să mai revină la procedura respectivă încă de două ori. Nu este oare prea mare frecvența?

O hotărâre foarte semnificativă a fost adoptată de Curtea de Conturi a Republicii Moldova - privind Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova (nr. 65, 30 noiembrie 2017), pag.87-109. Vom cita doar o singură concluzie: „În Republica Moldova există motive de îngrijorare în ceea ce privește calitatea aerului. Ținând cont de faptul că economia țării este în continuă dezvoltare, aerul reprezintă unul din elementele vulnerabile care poate fi afectat în mod disproporționat de puternic, astfel încât, pe lângă beneficiile economice, crește direct și nivelul de poluare a acestuia. În aceste condiții, sănătatea umană și starea mediului ce ne înconjoară sunt puse în pericol” și o trimitere (chiar în textul documentului, fapt mai rar întâlnit în documentele oficiale) la poetul nostru național, Grigore Vieru: „Daca un singur soare și un singur aer există pentru toți, de ce unii țin cu tot dinadinsul să le polueze, poluându-se?”.

Chiar dacă în Monitor sunt publicate mai multe acte ale Executivului, vom scoate în evidență Hotărârea cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2018-2022 (nr. 1150, 20 decembrie 2017), pag. 110-130. Un document foarte amplu, cu obiective ambițioase, analize și pronosticuri amănunțite. Toate împreună sunt menite să pună în aplicare principiul „de la furcă la furculiță”, care include toate etapele lanțului alimentar, inclusiv: producerea hranei pentru animale; sănătatea plantelor; sănătatea, protecția și bunăstarea animalelor; producția primară; procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, comercializarea, importul și exportul lor. Iar în această abordare integrată (spune textul documentului), responsabilitatea primară pentru producerea alimentelor sigure, precum și pentru aplicarea legislației aferente le revine operatorilor din businessul alimentar. Și nu numai, am zice noi.

Pentru conformitate, Monitorul Monitorului Oficial