Astăzi, Monitorul Oficial (nr. 421-427) oferă publicului încă un act normativ așteptat de diaspora noastră - Legea pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale dintre Republica Moldova și Republica Turcia (nr. 220, 27 octombrie 2017). Acordul în cauză, încheiat la 5 mai 2017, este bazat pe principiile europene stabilite în regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Beneficiarii Acordului sunt cetățenii din Republica Moldova, care domiciliază și/sau desfășoară o activitate de muncă pe teritoriul Turciei, adică persoane angajate, lucrători independenți, lucrători detașați, personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare etc. Pentru aceste persoane, dar și pentru rudele acestora din țară, prevederile Acordului sunt foarte benefice, tocmai „bune de pus la rană”.
Esența modificărilor operate în textul Legii nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare (nr. 221, 27 octombrie 2017) se rezumă la necesitatea prezentării, de rând cu raportul anual, și a raportului privind executarea bugetului entității respective, astfel încât, în viitor, va fi posibilă monitorizarea utilizării mijloacelor financiare acumulate precum și modul de repartizare.
O concluzie alarmantă conține Hotărârea Parlamentului privind Raportul anual 2016 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public (nr. 234, 16 noiembrie 2017): se constată un nivel scăzut de implementare a recomandărilor acestui important organ de control, din partea entităților audiate, mai cu seamă din partea autorităților administrației publice locale. În acest sens, Guvernul urmează să inițieze modificările necesare în actele normative pentru a redresa starea de lucruri atestată.
Din paginile M.O. aflăm un fapt îmbucurător: 15 persoane au obținut (prin Decretul Președintelui țării) cetățenia Republicii Moldova, iar alții 15 au redobândit acest drept. Doar că, pentru a avea o imagine de ansamblu, rămânem în așteptarea decretului de renunțare la cetățenia statului nostru.
Suscită un interes deosebit pentru publicul larg Hotărârea Curții Constituționale privind controlul constituționalității unor articole din Codul muncii și din Codul transportului feroviar, dar și a Hotărârii Guvernului nr. 656 din 11 iunie 2004 cu privire la aprobarea Nomenclatorului unităților, sectoarelor și serviciilor ai căror salariați nu pot participa la grevă. Curtea a admis parțial sesizarea Avocatului Poporului Mihail Cotorobai la acest capitol, în sensul că articolele din codurile invocate au fost recunoscute constituționale, iar hotărârea respectivă a guvernului - doar în măsura în care vizează anumite persoane. Astfel, nu pot participa la greve nu toți angajații menționați în Nomenclator, ci doar:
a) persoanele cu funcție de răspundere din autoritățile publice centrale;
b) angajații de competențele funcționale ale cărora ține asigurarea ordinii publice, a ordinii de drept și a securității statului;
c) judecătorii instanțelor judecătorești.
Un vast spațiu al M.O. (pag.48-104) este oferit Curții de Conturi care a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului performanței „Eficiența gestiunii economice-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populației” (nr. 43, 22 septembrie 2017) și raportul respectiv. Vitală pentru populație este problema abordată, au fost identificate multiple puncte slabe, dar și responsabilii de remedierea acestora, rămâne doar ca această importantă hotărâre să nu se încadreze în lista actelor Curții, la care s-a referit Parlamentul în documentul citat mai sus.
Chiar dacă, pe paginile M.O., nu sunt publicate și proiectele respective, sunt deosebit de importante Hotărârile Guvernului cu privire la aprobarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2018 (nr. 1006, 21 noiembrie 2017), cu privire la aprobarea proiectului legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2018 (nr. 1007, 21 noiembrie 2017), precum și cu privire la aprobarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 (nr. 1008, 21 noiembrie 2017). Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018, spre exemplu, este fundamentat pe o prognoză a creșterii economice de 3%, o majorare a exporturilor de 8% și o sporire a importurilor de 6%. Potrivit documentului, veniturile bugetului de stat vor constitui 36,6 miliarde de lei, în creștere cu 8,4% față de bugetul de stat rectificat pentru anul 2017. Majorarea veniturilor se datorează, în principal, sporirii încasărilor din impozite și taxe și intrărilor de granturi. Acestea din urmă vor însuma 2,8 miliarde de lei anul viitor, cu 1,6 miliarde de lei mai mult decât în anul curent. Cheltuielile bugetului de stat reprezintă 41,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,3% față de bugetul de stat rectificat pentru 2017. Cheltuielile se vor mări pe fundalul majorărilor salariale planificate, a creșterii nivelului pensiilor, a realizării altor măsuri în domeniul protecției sociale și în cel al educației. Acum o muncă, la fel de grea, îi revine Parlamentului, iar cei interesați pot studia proiectele respective pe pagina oficială a executivului.
Concretizări foarte importante au fost introduse de către Guvern în Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității (nr.1643/31.12.2003). Indubitabil, practica utilizării muncii neremunerate în folosul comunității ca pedeapsă penală, stabilită de instanța de judecată pentru persoana care a săvârșit o infracțiune, constând în implicarea acesteia, individual sau în grup, la muncă gratuită social-utilă, în afara serviciului de bază sau a orelor de studii (fără a-i cauza suferințe fizice sau a-i leza demnitatea), este benefică atât pentru comunități (lipsă acută a forței de muncă), cât și pentru persoanele care „au călcat strâmb”. Munca îl înnobilează pe om!
În scopul alinierii Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova la Cadrul european al calificărilor (EQF) și pentru auto certificarea Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova în raport cu Cadrul de calificări pentru Spațiul european al învățământului superior (QF-EHEA), precum și corelarea indirectă cu cadrele naționale ale calificărilor din alte țări, a fost aprobată o hotărâre specială a executivului (nr. 1016, 23 noiembrie 2017). Responsabilitatea pentru proiectarea, implementarea și actualizarea permanentă a Registrului național al calificărilor revine Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Pentru implementarea acestuia, sunt stabilite procedurile tehnice de pilotare și modalitățile de utilizare permanentă a acestui sistem de către toate instituțiile implicate. Registrul național al calificărilor va fi făcut public, în variantă electronică pe pagina web oficială a Ministerului.
Cititorii interesați, ca de obicei, au posibilitatea să ia cunoștință și cu alte acte normative notabile emise de autoritățile statului.
Pentru conformitate, Monitorul Monitorului Oficial
P.S. În cuprinsul Monitorului Oficial de astăzi (și nu numai) putem observa o practică diferită a utilizării literelor â și î pentru redarea aceluiași sunet în cuvântul hotărâre/hotărîre, spre exemplu. Varianta cu â este utilizată de Curtea Constituțională, dar și de Curtea de Conturi, iar Parlamentul și Guvernul insistă pe formula cu î. Nu ar fi oare timpul să se ajungă la un consens în această problemă strict lingvistică?
