Statul sovietic a vrut să creeze iluzia că tot ce este mai bun pe lume poate fi găsit doar în lumea sovietică. Războiul Rece a fost perioada marilor șocuri trăite de rușii care înțelegeau la ce nivel inferior încă se aflau în raport cu lumea occidentală. A declarat Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, conferențiar universitar în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Lecțiile Războiului Rece”, organizată de Agenția de presă IPN.
Doctorul în istorie spune că, „în perioada Războiului Rece, diferențele dintre cele două state rivale erau vizibile pornind de la felul în care se îmbrăcau, se odihneau, mâncau sau modul în care combinau alimentele, până la felul în care este impulsionată dezvoltarea științifică. Și, încercând să facă concurență Occidentului, rușii reușesc să facă anumite progrese prin minciună și furt”.
„Am vorbit anterior despre bomba atomică care a fost o realizare a științei americane, sigur cu inteligență venită și din Occident. A ajuns în laboratoarele sovietice doar prin furt, prin spionaj militar. Paradoxal, dar acest război rece a revoluționat și știința, tehnologiile. În sensul că, existând confruntare pe toate aspectele, a trebuit să iasă în evidență tehnologiile militare. Zborul în cosmos, zborul pe lună, tot a fost parte componentă a acestui război rece”, a spus Ion Valer Xenofontov.
Ion Valer Xenofontov menționează că, inclusiv felul în care munceau și se odihneau oamenii era total diferit de cel din lumea occidentală, iar cetățeanul sovietic era privat de dreptul de a cunoaște, cel puțin, că se poate trăi și altfel. În acest sens, doctorul în istorie amintește de scrierile lui Ion Druță, care spun despre „faptul că noi nu avem cultul odihnii, acest cult este în Occident. În Occident lumea știe să lucreze, dar știe să odihnească. Noi am fost învățați, cei care venim din perioada aceasta sovietică, că trebuie doar de muncit, dar de confort, de a te bucura de acest bun, nu prea se vorbea. Și asta s-a văzut în opera lui Druță”, a declarat doctorul în istorie.
Ion Valer Xenofontov declară că, după destrămarea Uniunii Sovietice, trebuia de elaborat un plan pentru Federația Rusă și, dacă acest plan venea din partea Statelor Unite ale Americii, nu se ajungea la anexarea Crimeii, nu se ajungea la războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. „Rusia, exact ca și Germania după primul război mondial, s-a simțit lezată, a fost umilită. Ea a fost un imperiu și brusc rămâne fără surse de energie. Ea n-a fost obișnuită ca să treacă la un nou sistem de viață ajustat. Ea trebuia cumva orientată, trebuia reîncadrată în lumea aceasta civilizată. Asta este marea lecție a celor care decid: să fie atenți cu marele puteri, să nu fie umilite. Deci, trebuie să fie principiul olimpic care spune așa: „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare”. Probabil că această formulă, dacă o găseau marile puteri, deși în istorie nu se pune întrebarea „ce ar fi fost dacă”, dar facem o speculație, am fi discutat acum în alți termeni”, a declarat Ion Valer Xenofontov.
Dezbaterea publică cu tema „Lecțiile Războiului Rece”, este ediția a 21-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
