Doctorul în istorie Ion Valer Xenofontov, conferențiar universitar, consideră că ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt reîncarnate, reformulate și adaptate la noile realități, fiind utilizate în războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Este vorba despre ideile de cucerire a teritoriilor care nu sunt parte componentă a Federației Ruse, respectiv a Uniunii Sovietice. „Acest spirit agresiv îl vedem reîncarnat și ajustat la noile realități geopolitice”, a declarat istoricul la dezbaterea publică „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență”, organizată de Agenția de presă IPN.
Ion Valer Xenofontov consideră că cel mai greu în istoria unei comunități este să schimbi mentalitatea colectivă și individuală. Este mai ușor să schimbi o structură socială și economică, dar nu și una mentală. „Nu în zadar Nicolae Iorga vorbea despre ideile Imperiului Bizantin până la mijlocul secolului al XIX-a. Bizanțul a căzut în 1453, dar uitați-vă că acele idei persistau până la mijlocul secolului al XIX-a. Sau uitați-vă ce s-a întâmplat cu descompunerea Imperiului Rus. Primul Război Mondial este mormântul imperiilor, inclusiv al Imperiului Rus. Acele idei imperiale au fost reîncarnate în Imperiul Sovietic. Stalin reușește în 1940 să readucă hotarele Imperiului Rus”, a notat conferențiarul.
Potrivit lui, după asta, în perioada sovietică s-a dus o propagandă intensă de a proslăvi marele stat sovietic. „Marele stat sovietic care era cel mai sovietic din toate sovietele – o tautologie chiar aplicată în propagandă. Și asta a fost cu bătaie lungă. S-a inoculat în mentalul colectiv că Uniunea Sovietică este un stat eliberator. Așa ni se spunea – că ne-a eliberat în 1940, deși generațiile mai în vârstă erau circumspecte față de această narațiune propagandistică. Era așa un conflict al generațiilor, unul tacit, nu în spațiul public. Dar lumea care a trăit în interbelic știa că în realitate nu a fost niciun fel de eliberare, ci a fost ocupație. Pe de altă parte, creștea o nouă generație cu acest suflu sovietic – că suntem cei mai pioneri din toată lumea”, explică Ion Valer Xenofontov.
Doctorul în istorie este de părere că au fost inepții ale propagandei ideile că statul sovietic este un stat al bunăstării, că învățământul este gratuit – deși nu a fost așa tot timpul. „Se șterg din memoria colectivă cu buretele faptele care nu erau în favoarea istoriei Uniunii Sovietice, dar erau scoase în evidență cele care proslăveau, care hiperbolizau, că tot ce s-a inventat pe fața pământului este făcut de către sovietici. Cu alte cuvinte vedem că aceste idei au fost inoculate la nivel de mental colectiv pentru bătaie lungă. Să nu ne mire faptul că în societatea moldovenească sunt fragmentări și sunt viziuni pro Uniunea Sovietică, pro putiniste, că există acest spirit de revanșard și necolonial, pentru că el persistă la nivel de celulă și la nivel de mentalitate. Și ce s-a întâmplat cu Federația Rusă? Atunci când s-a descompus Uniunea Sovietică, practic, nu s-a schimbat clasa politică. Ea vine pe fundamentul Uniunii Sovietice, același Putin are un background făcut în Uniunea Sovietică. Nu s-a schimbat clasa pe o clasă nouă cu o nouă viziune, cu o nouă abordare. Acest spirit agresiv îl vedem reîncarnat și ajustat la noile realități geopolitice”, a mai spus Ion Valer Xenofontov.
În altă ordine de idei, conferențiarul universitar a spus că Pactul Ribbentrop-Molotov și Protocolul adițional secret este o consecință a frustrărilor generate de Primul Război Mondial. Pe de o parte, Germania a fost frustrată că a ieșit din acest război cu aspirațiile eșuate și cu rezultatele Conferinței de Pace de la Paris, care practic a izolat-o și i-a indus un sistem umilitor, din perspectiva Germaniei – trebuia să plătească contribuții de război, nu trebuia să aibă armată etc. Pe de altă parte, statul bolșevic, Uniunea Sovietică din 1922, la fel era frustrată pentru că foarte dificil a fost recunoscută de către Occident. Occidentul stătea în espectativă să vadă derularea evenimentelor. Or, pe ruinele Imperiului Rus se desfășura un război civil cu mari fragmentări sociale și parcă Occidentul aștepta să vadă de partea cui va balansa acest context – de partea bolșevicilor sau de partea albgardiștilor.
Dezbaterea publică la tema „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență” este a 41-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
