Prioritatea zero a lui Andrei Năstase, candidat al Platformei DA la funcția de președinte al țării, este implementarea declarațiilor privind starea de captivitate a statului. „De aici pornesc toate problemele: injustiția, starea generalizată de corupție, care există în Republica Moldova. Mai avem o soluție: confiscarea extinsă a averilor tuturor demnitarilor de stat, care nu o pot justifica. Că este vorba de procurori, judecători, oricine care a muncit la stat timp de 20-30 de ani, a avut un salariu de 3-10 mii de lei și posedă averi de milioane de euro”, a declarat secretarul general al Platformei DA, Ion Terguță, reprezentant al lui Andrei Năstase.
La dezbaterile electorale: „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă?”, organizate de Agenția de presă IPN, Ion Terguță a menționat că Andrei Năstase este un garant în rezolvarea problemelor societății, inclusiv nedreptatea, injustiția și corupția, și singurul care poate implementa mecanismul de eliberare a statului din captivitate. „Doar în câteva luni la MAI, a reușit să pornească dosare despre care nimeni nici măcar nu voia să gândească. Asociați cu numele lui Andrei Năstase condamnarea fostului șef SIS pentru expulzarea profesorilor turci, dosar pornit de Andrei Năstase, dosarul Metalferos, furtul miliardului, anunțarea în căutare a lui Plahotniuc… Multe lucruri nu s-au reușit, este adevărat, în această perioadă cât a fost la MAI. Mulți, probabil, se așteptau ca Andrei Năstase să pună cătușele pe mâinile mai multor oameni, dar un om cu o pregătire juridică, cum este el, nu-și poate permite să violeze legea și s-o forțeze în mod special. Nu cred că ne dorim, chiar și din dorința sinceră de a fi un stat liber și cu justiție bună, să facem injustiție și să condamnăm oameni, fără instanța de judecată. MAI este cel care pornește urmărirea penală, dar nu face anchetă și, cu atât mai mult, nu condamnă. Prerogativele lui Andrei Năstase, în calitate de ministru de interne, au avut o limită după care au urmat alte instituții”, a explicat acesta.
Referindu-se la cât de reale sunt angajamentele electorale ale lui Andrei Năstase, Ion Terguță a spus că încă din momentul în care s-a inițiat elaborarea proiectului de țară al candidatului, numit „Moldova de mâine”, s-a pornit de la aspectul în ce măsură prevederile acestuia pot fi realizate. „Dacă e posibil sau nu ca pensia în Republica Moldova să nu fie doar o promisiune populistă? Noi spunem că da. Din acest considerent, împreună cu echipa am mers pe formula de modificare a Constituției, prin care vom fixa nivelul minim de trai. De ce este important ca acest aspect să apară în Constituție? Imaginați-vă că ministrul finanțelor începe elaborarea proiectului bugetului pentru anul viitor și aici va trebui să țină cont de prevederea Constituției, pentru că dacă este fixat, în mod expres, că limita minimului de consum este la o anumită cifră, de acolo va trebui să înceapă calculele bugetare. Nu este o promisiune gratuită, ci una cât se poate de clară. Președintele are dreptul la inițiativă legislativă. Nu vom merge în Parlament, vom face Referendum și vom întreba cetățenii: Domnilor pensionari și viitori pensionari, vă doriți ca acest lucru să fie scris în Constituție? Vom lăsa la atitudinea poporului să decidă, dacă statul acesta îl poate târâi încă 30 de ani prin acest genocid social la care este supus încontinuu”, a explicat reprezentantul lui Andrei Năstase.
Un alt angajament electoral al lui Andrei Năstase este repornirea fabricilor și uzinelor. Ion Terguță susține că și acesta este unul realizabil. „Pornim da la niște calcule foarte simple. Dacă Republica Moldova își poate permite, la momentul actual, un buget de circa șase miliarde de lei pentru reconstrucția drumurilor, dintre care în mod sigur jumătate se fură prin diferite scheme, de ce jumătate din această sumă nu poate fi direcționată către repornirea fabricilor și uzinelor? Sunt bani interni, pe care îi avem în economia tenebră, circa 30 - 35 de miliarde de lei, cu care, dacă, prin anumite instrumente și politici corecte, vom reuși să-i scoatem din obscuritate, vom reuși să finanțăm și acest proiect”, a argumentat acesta.
Dezbaterile electorale: „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă?”, fac parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
