logo

Ion Tăbârță: Pentru a avansa în Trio-ul asociat al PaE, trebuie să avem guverne pro-europene


https://www.ipn.md/index.php/ro/ion-tabarta-pentru-a-avansa-in-trio-ul-asociat-8004_1082371.html

„Memorandumul de creare a Trio-ului asociat Georgia, Ucraina, Moldova, în cadrul Parteneriatului Estic este foarte bun ca inițiativă și ar fi bine ca aceste state să-și coordoneze acțiunile, pentru a avansa în dialogul cu Uniunea Europeană. Trebuie să recunoaștem că la momentul inițierii Parteneriatului Estic, UE a pus aceste state împreună, având mai mult criteriul poziționării geografice și că au făcut parte din URSS. Trebuie să înțelegem că aceste state și-au asumat anumite angajamente și, ca să avanseze în dialogul cu UE, trebuie să respecte aceste angajamente, ceea ce noi nu facem”, a opinat Ion Tăbârță, analist politic, expert în relații internaționale, la dezbaterea publică „Trio-ul asociat” din cadrul Parteneriatului Estic: necesitate, obstacole și provocări pentru Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.

Ion Tăbârță a subliniat că la început inițiativele veneau din partea UE, iar Moldova încerca să recepționeze și să traducă aceste idei și modul cum înțelege UE că trebuie să funcționeze un stat, cum trebuie să fie respectate legile, cum sunt respectate libertățile politice, civice. „La moment, mingea se află pe terenul nostru. Noi dorim să avansăm în dialogul cu UE, dar, deocamdată, nu ne-am făcut temele esențiale, ceea ce trebuia să facem odată cu semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. De aceea pentru a merge la un deziderat european, pentru a crea un mecanism eficient între aceste trei state, trebuie să implementăm ceea ce este prevăzut în Acordul de Asociere. Atâta timp cât nu au dispărut acele probleme fundamentale din societățile noaste, este dificil de a aștepta mai mult din partea Uniunii Europene”, a relevat analistul politic.

Ion Tăbârță a adăugat că, atunci când UE a văzut că Guvernul Republicii Moldova doar a arborat drapelul Uniunii Europene, dar nu face o europenizare de fond, a încercat să caute actori alternativi – societatea civilă, autoritățile locale.

Expertul în relații internaționale a adăugat că este evident că Ucraina încearcă să preia inițiativa de rol-cheie în avansarea dialogului cu UE. Totodată, Ucraina încearcă să facă un front comun atât cu Moldova, cât și cu Georgia, pentru a transmite anumite mesaje geopolitice. „Și aceste mesaje geopolitice, pe lângă faptul că sunt transmise Uniunii Europene, sunt transmise și Federației Ruse. Spre deosebire de Georgia și Ucraina, în Republica Moldova nu există pe agenda publică subiectul NATO. UE dorește ca aceste state să avanseze în reformele pe care și le-au asumat în acordurile de asociere. UE nu dorește și evită anumite confruntări cu Federația Rusă. Din aceste trei state, la moment, Ucraina are cel mai acerb dialog geopolitic cu Federația Rusă. Pentru a putea avansa în acest Trio, trebuie să avem o conjunctură de factori: factori geopolitici favorabili, guverne pro-europene. Totodată, și UE trebuie să-și schimbe una dintre abordările sale, că nu tot timpul poți să le spui „nu”, pentru că majoritatea societăților din cele trei state își doresc un parcurs european și unul pro-euroatlantic. Aceste societăți vor încerca să pună presiuni asupra clasei politice ca să realizeze reforme”, a opinat Ion Tăbârță.

Potrivit analistului politic, Ucraina, Georgia și Republica Moldova, pentru ca să ceară mai multe de la UE, trebuie să-și asume angajamentele față de Uniunea Europeană.  „Aici e cea mai mare problemă, există o discrepanță între societate și clasa politică. Dacă societățile își doresc un parcurs european și pro-euroatlantic, clasa politică, inclusiv din Republica Moldova, manifestă încă foarte mute reflexe post-sovietice, cu toate metehnele lor și cu această componentă oligarhică îmbibată în structurile statului, în actul guvernării. Din această cauză, dialogul de promovare a agendei europene patinează pe loc”, a menționat Ion Tăbârță.

Dezbaterea publică „Trio-ul asociat” din cadrul Parteneriatului Estic: necesitate, obstacole și provocări pentru Moldova” este ediția a 188-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.