Republica Moldova are nevoie de o elită politică pentru europenizarea societății, adică una care să lupte de facto cu eradicarea corupței. În anii 2010-2012, au existat așa-zisele forțe politice proeuropene, dar ele au emis semnale false că ar lupta cu corupția. Și în prezent în Republica Moldova există partide politice proeuropene, dar ele trebuie să respecte anumite norme și proceduri, iar reformele pe care le promovează trebuie să fie cu impact asupra întregii societăți. Opinii în acest sens a formulat Ion Tăbârță, analist politic, expert în relații internaționale, la dezbaterea publică „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei”, organizată de Agenția de presă IPN.
Analistul politic a precizat că, deși UE are încredere în Maia Sandu, Uniunea Europeană mai caută în țara noastră alți actori politici credibili. Totodată, Uniunea Europeană caută în Republica Moldova altfel de actori, decât cei politici, care să implementeze reforme. E vorba de reprezentanți ai autorităților publice locale, ai societății civile, ai mass-media, a specifict expertul în relații internaționale.
Potrivit lui Ion Tăbârță, în Republica Moldova există la moment o dispută „în alb-negru” a forțelor politice. „Albul” este adunat în jurul actualului președinte al țării, Maia Sandu, care este perceput drept un element al schimbării, iar „negrul” sunt partidele politice, care descind din mediul oligarhic. Uniunea Europeană a dat semnale clare că o susține pe Maia Sandu”, a relevat Ion Tăbârță.
Expertul în relații internaționale a afirmat că în țările Parteneriatului Estic, cum ar fi Georgia, Ucraina și Republica Moldova, există încă influența geopolitică a Federației Ruse, ceea ce face ca multe inițiative ale UE să nu funcționeze.
„Semnalele UE sunt comune, pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova și anume că, pentru integrarea europeană, e nevoie de reformarea justiției și combaterea corupției. În aceste trei țări există interese de clan, de grup, dar interesele statului trebuie să fie primordiale și UE este gata să susțină interesele societății din aceste țări. Spre deosebire de Ucraina și Georgia, Republica Moldova este o țară de orientare pro-europeană, iar Ucraina și Georgia sunt fiind mai mult state de orientare euroatlantică. În Ucraina la capitolul integrarea în UE lucrurile sunt mult mai complicate, aceasta fiind o țară mai mare decât Georgia sau Republica Moldova. În Georgia lucrurile sunt clare, acolo există o dispută dintre două forțe politice, ambele fiind orientate spre SUA”, a menționat Ion Tăbârță.
„După 2014, în Ucraina, s-a creat impresia că țara ajunge la UE, dar în ultimul timp în acest stat s-au constituit mișcări pro-ruse. Totuși, există speranțe proeuropene în actulul președinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky. Partidele proeuropene din Ucraina sunt cu iz naționalist, ceea ce creează anumite probleme în relația cu Bruxelles-ul”, a subliniat Ion Tăbârță.
Dezbaterea publică „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei” este cea de-a 177-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de Fundația germană „Hanns Siedel”.