logo

Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia


https://www.ipn.md/index.php/ro/ion-negrei-puciul-din-octombrie-1917-nu-a-avut-8004_1098796.html

Vicepreședintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, istoricul Ion Negrei, susține că puciurile, care presupun lovituri de stat, nu se întâmplă din senin, ci reprezintă o consecință a unor realități. În cazul puciului bolșevic din Rusia în octombrie 1917 sunt mai multe realităi, printre care faptul că întreaga lume se afla în război deja al patrulea an, exista o nemulțumire generală a soldaților, a muncitorilor, a țăranilor, pentru că războiul continua cu distrugeri mari, jertfe umane și alte consecințe. Totodată, înainte de puciul din octombrie, în februarie, în Rusia s-a produs o revoluție burghezo-democratică. Regimul autocrat, monarhic din Rusia este înlăturat și se instaurează un regim democratic cu tentă liberală, deși majoritatea erau social-revoluționari. Însă, bolșevicii s-au folosit de criza instaurată de guvernul provizoriu și au provocat acea răsturnare de guvern în octombrie. Potrivit istoricului, guvernul Kerenski a fost salutat de către basarabeni, însă puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „URSS: născută și distrusă de puciuri”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Vicepreședintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a declarat că puciul din 1991 s-a produs de asemenea într-o perioadă de criză. Or, societatea sovietică, la sfârșitul anilor 70 - anii 80 intrase într-o perioadă de criză generală. „Pe fundalul evoluției democratice a lumii civilizate, aici în spațiul Uniunii Sovietice, lucrurile degradau. Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia. Guvernul Kerenski a fost salutat de către basarabeni și basarabenii își puneau mari speranțe într-o federație democratică de state. Au salutat, s-au încadrat în această mișcare democratică, formează Partidul Național Moldovenesc, elaborează un program de autonomie a Basarabiei în cadrul federației democratice a popoarelor din Rusia. Își puneau niște planuri de construcție democratică, liberală etc.”, explică istoricul.

Potrivit lui, odată cu lovitura dată de bolșevici î octombrie 1917, are loc schimbarea programului Mișcării Naționale din Basarabia. Se trece de la programul de autonomie, de federație democratică la un program de constituire separată a statului moldovenesc.

„Și convocarea Sfatului Țării la o lună de la preluarea puterii de către bolșevici, în noiembrie, se materializează prin proclamarea Republicii Democratice Moldovenești în perspectiva creării unei democrații federale a Rusiei. Dar Republica Democrată Moldovenească, proclamată de Sfatul Țării la 2 decembrie 1918, avea toate elementele unui stat și nu prevedea nicio legătură cu Guvernul Lenin. Din contra, își lăsa și perspectiva de a decide soarta acestei republici. Din moment ce s-a schimbat perspectiva democratică și a venit Guvernul Lenin, s-au rupt toate legăturile”, a notat Ion Negrei.

El menționează că atunci când bolșevicii au vrut să organizeze un puci și la Chișinău, să înlăture Sfatul Țării, basarabenii au ales calea unirii cu România. „Astfel, în data de 24 ianuarie 1918, este proclamată independența Republicii Democratice Moldovenești, care trebuia să însemne ruperea oricărei relații cu fostul Imperiu Rus devenit sovietic. Și pe 27 martie 1918, Sfatul Țării proclamă unirea cu România. În felul acesta am fost salvați de la efectele puciului din 1917, noi basarabenii. Din contra, basarabenii se dezvoltă în condițiile democratice naționale ale statului român de la unire și până la un alt moment – semnarea pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei din iunie 1940 la Uniunea Sovietică. Și aici au urmat efectele puciului din octombrie 1917, care s-au manifestat prin dictatură, represiune, persecuții, deportări, înfometări etc. Ceea ce societatea rusă a simțit pe umerii săi în anii 20-30, asupra noastră lucrurile acestea au venit în anii 40 și perioada postbelică și, poate, și mai crunt”, a mai spus istoricul.

Dezbaterea publică cu tema „URSS: născută și distrusă de puciuri”, este ediția a 16-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.