Ion Hadârcă: “R. Moldova se află într-o fază de incertitudine politică şi socială”
https://www.ipn.md/index.php/ro/ion-hadarca-r-moldova-se-afla-intr-o-faza-de-7965_971176.html
Poetul Ion Hadârcă, primul preşedinte al Sfatului Frontului Popular, deputat în primul Parlament, care la şedinţa din 27 august 1991, a votat Independenţa, spune că la 17 ani după declararea independenţei, R. Moldova se află într-o fază de incertitudine politică şi socială.
Ion Hadârcă a declarat pentru Info-Prim Neo, că tratează cu rezervă ceea ce se întâmplă la ora actuală, R.Moldova trăind o situaţie departe de cea obţinută la 27 august 1991. Faptul că se judecă mecanic despre faptul votării Declaraţiei de Independenţă este o consecinţă a politicii de anihilare a evenimentelor din acea perioadă.
Potrivit lui Hadârcă, pregătirea către marele eveniment de proclamare a independenţei a început la mijlocul anilor ’80, cu primele dezbateri ale intelectualităţii de creaţie, după care a fost etapa formării primelor grupuri ale mişcării democratice întru susţinerea restructurării, care a crescut în Frontul Popular. Aceste etape au dus la Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, care a fost un moment culminant în mişcarea de trezire a conştiinţei naţionale, o fuziune a aspiraţiilor intelectualităţii de creaţie cu cea a poporului. Apoi a urmat alegerea primului Parlament democratic, care a şi devenit sursa de emanaţie a Declaraţiei de Independenţă, precedată de adoptarea Declaraţiei de suveranitate, primei de acest fel dintre fostele republici sovietice.
Mai mult, anume primul Parlament a adoptat, la propunerea lui Hadârcă, imnul „Deşteaptă-te, române”, care, susţine sursa citată, punea alt subtext şi redirecţiona această independenţă - antiimperialistă, ruptă din imperiu şi readusă în albia firească a limbii, a istoriei, a spaţiului geografic şi reîncadrată în analele fireşti.
Consecinţa adoptării Declaraţiei de Independenţă presupunea democratizarea în continuare a ţării şi integrarea în spaţiul democratic al comunităţii europene, lucru dat uitării la ora actuală, spune scriitorul. Potrivit lui, războiul impus de Rusia, politica imperială, blocajul economic, secesionismul au spulberat speranţele şi au pulverizat forţele democratice, care erau slabe la acea oră ca să asigure continuitatea ideilor. „Să luăm în calcul că nici România nu a ştiut cum să trateze Declaraţia de Independenţă, dar să afirmi că acea intelectualitate, acea generaţie au suferit fiasco, este o lipsă de responsabilitate a unor oameni care vor să nege totul şi nu ştiu ce să pună în loc”, spune Ion Hadârcă, sigur că datorită regrupării forţelor revanşarde în situaţia incertă din perioada imediat următoare adoptării Declaraţiei de Independenţă, a fost posibilă revenirea la vechile standarde. El crede că speranţa de revenire la valorile democratice ţine de viitoarele alegeri parlamentare.