Școală în care accentul este pus pe EU-l elevului. Școală care a renunțat la manuale tipizate, iar elevii decid ce dimensiuni să aibă literele în caietele pe care tot ei le confecționează. Noile orientări în educație, denumite și „învățământ de alternativă” sunt promovate și în Republica Moldova. La Chișinău activează două licee care promovează învățământul alternativ: Școala Waldorf și Școala Viitorului (School to tomorrow). În alte peste 80 de instituții se aplică programul axat pe copil – Pas cu Pas (Step by Step). Chiar dacă forma de organizare și conținut programelor de studii în aceste instituții diferă, finalitățile trebuie să corespundă curriculumului elaborat de Ministerul Educației, care este obligatoriu pentru toate instituțiile de învățământ.
Liceul în care examenul este un spectacol de teatru
Pedagogia Waldorf este primul curent de învățământ alternativ care a fost adus în Moldova din Germania, în 1992, de către profesorul Liviu Dascăl și soția sa, Sanda. Vestea apariției unei astfel de școli s-a răspândit repede, iar părinții care au dorit să-și dea copilul la Waldorf nu au întârziat să apară. „Deosebirea esențială dintre Waldorf ca alternativă educațională și școala tradițională este că prima are definită o bază teoretico-metodologică, ceea ce nu îi e caracteristic celei de-a doua”, spune profesorul Liviu Dascăl.
Procesul de studiere la Waldorf este structurat pe module, denumite „epoci”. Timp de trei-patru săptămâni, adică o „epocă”, elevii studiază o singură disciplină de bază. Cursul principal durează 110 minute, se desfășoară fără pauze și are o formă deosebită. De exemplu, la „epoca” de limbă română elevii clasei I învață literele. O literă se învață timp de trei zile. Profesorul le spune copiilor un basm despre litera învățată, iar pe tablă sunt ilustrate imagini din acest basm. Elevii primesc primele lor note abia la sfârșitul clasei a patra, la examenele de sfârșit de ciclu primar, la limba română și matematică. În ciclul gimnazial elevii deja iau note, dar, suplimentar, profesorii le fac la sfârșit de an caracteristici personalizate, în care le descriu progresul, dar și dificultățile întâmpinate.
„Școala Waldorf înseamnă 12 ani de studii și se finalizează cu un spectacol pe care îl montează elevii clasei a XII-a. Fiecare elev își găsește rolul său, unul face scenografia, altul costumele, altul e actor. E un fel de examen pentru ei”, spune Liviu Dascăl. Un elev integrat în acest sistem alternativ de educație frecventează cursuri care îi dezvoltă creativitatea: dansul, muzica, teatrul, literatura. Toate sunt pentru a le dezvolta elevilor capacitați intelectuale, emoționale, fizice și spirituale, pentru a-i ajuta să devină persoane adulte individuale și responsabile. Instituția este deschisă și pentru copii cu necesități educaționale speciale.
Liceul Waldorf este susținut financiar de Ministerul Educației ca și celelalte instituții de învățământ, dar și părinții contribuie anual cu o taxă între 1500 și 2000 de lei. Liviu Dascăl spune că alternativele educaționale supraviețuiesc cu greu în Republica Moldova. Pentru aceasta instituția a făcut unele compromisuri. Unul din ele ar fi introducerea notelor, la solicitarea Ministerului Educației. Liceul are peste 300 de absolvenți ai ciclului gimnazial și peste 120 ai ciclului liceal. Aproximativ 90% dintre liceenii din promoțiile anterioare își continuă studiile la universități. „Atunci când omul este educat după principiul libertății, în țările democratice el se simte confortabil și, de regulă, obține rezultate înalte. Important este că noi îi învățăm să fie liberi și puternici. Și ei înțeleg că cheia libertății este responsabilitatea pentru fiecare acțiune. Atât prin cuvinte, cât și prin fapte”, a subliniat Liviu Dascăl
Învățământul alternativ pune preț pe egalitate
Ion Guțu a absolvit liceul „Waldorf” în 2010. Spune că studiile pe care le-a făcut aici l-au ajutat să privească lucrurile din diferite unghiuri și să se simtă mai liber și mai încrezător. Tânărul își amintește că mare i-a fost mirarea când, după absolvirea liceului și admiterea la colegiul de medicină, a intrat în clasă, a mers la profesoară și i-a întins mâna să o salute, dânsa s-a uitat la el ca și cum s-ar fi întâmplat ceva neordinar. „O diferență dintre învățământul obișnuit și cel alternativ l-am văzut și atunci când la colegiu profesoara de limba română invitase o fată la tablă să explice ceva și fata nu învățase, atunci a început să strige la ea și să lovească cu creta în tablă, la care eu m-am ridicat și am întrebat-o de ce bate în tablă și cum va schimba situația dacă strigă așa? Atât de mirat s-a uitat la mine că nici nu a știut cum să reacționeze. Nu mi-a răspuns, probabil nu mai întâlnise așa gen de interacțiune elev-profesor și a lăsat fata să meargă la loc”, a povestit Ion Guțu.
În opinia sa, diferențele dintre cele două sisteme de învățământ încep încă de la clasele primare. În comparație cu învățământul clasic, cel de alternativă se caracterizează prin egalitatea între persoane, toți se respectă. Egalitatea este prezentă și în relația profesor-elev. „Prin clasa a patra noi scriam cu penița pe care o înmuiam în călimara cu cerneală și scriam pe caietele noastre mari, iar fiecare pagină din caiet trebuia sa aibă un desen pe câmp. Era obligatoriu acel desen, pe care îl făceam singuri și ne întreceam care mai frumos să-l facă. Acum înțeleg că această activitate ne ajuta la dezvoltarea creativității. Și adunările de clasă erau orientate pe dezvoltarea copiilor, nu pe adunatul banilor pentru vopsele și cadouri”, își amintește tânărul.
Ion Guțu spune că, daca ar fi părinte, și-ar da copilul să învețe într-un sistem alternativ de educație pentru a-i oferi posibilitatea să se regăsească, deoarece, spune el, actualmente mulți tineri nu înțeleg ce-și doresc, nu știu ce sa facă mai departe, după universitate, și „parcă sunt fără de viață când îi privești și discuți cu ei”.
Planul-cadru este obligatoriu pentru toate instituțiile
Șeful Direcției învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației, Valentin Crudu, spune că, indiferent de procedeele de transmitere a cunoștințelor, finalitățile trebuie să fie pentru toți aceleași. „Avem un Plan-cadru care este obligatoriu, el nu poate fi așa cum dorești. Dacă e să vorbim de anumite conținuturi, da, în calitate de profesor, la disciplina ta poți să dai copiilor și alte conținuturi care nu se prevăd astăzi în curriculum, le dai ceva suplimentar, tu ești actorul principal. Dar dacă disciplina ta se numește istoria românilor și universală, înseamnă că tu nu poți să faci abstracție și să citești istoria nu știu care sau la limba română să citești nu știu ce”, spune Valentin Crudu.
Șeful Direcției recunoaște că cererea la școlile cu învățământ de alternativă este mare, dar explică acest lucru mai mult prin faptul că acestea sunt bine poziționate geografic. „Școala Waldorf, dar și Școala Viitorului se află în sectoare supraaglomerate, părinților le este comod în mare parte să-și dea copilul să studieze lângă casă”, a menționat Valentin Crudu. Ministerul Educației nu este în drept să le impună părinților un sistem clasic de educație sau de alternativă. „Părinții au decis, părinții au selectat, părinții sunt mulțumiți probabil de faptul ce se întâmplă în aceste școli în baza programelor de alternativă. Noi, la rândul nostru, Ministerul Educației, încercăm să ne onorăm responsabilitățile pe care le avem prin aprobarea de Planuri-cadru, prin elaborarea de diferite metodologii, care ar veni ca suport pentru cadrul didactic”, a mai spus Valentin Crudu.
Potrivit lui, și școlile generale sunt deschise spre inovații. De trei ani nu se mai dau note elevilor la treapta primară. „Intenționăm să extindem discuțiile și pentru celelalte trepte de gimnaziu și liceu, unde probabil o să propunem societății pedagogice și întregii societăți ca să excludem notele pentru o serie de discipline. Vorbesc de educația muzică, arta plastică, educația tehnologică, care țin de EU-l elevului. Asta mai mult ține de vocația copilului și pentru asta nu trebuie să-i pui notă”, a comunicat Valentin Crudu. Noile tendințe Ministerul Educației vrea să le pună în aplicare până în 2020.
Sabina Rebeja, IPN
