Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED

Op-Ed
	Situația dată creează o oportunitate nouă pentru UE de a valorifica pre-condițiile politice, trecute cu vederea atunci când guvernarea a introdus votul mixt...
Dionis Cenuşa

Lupta politică din Moldova capătă noi contururi după ce rezultatele alegerilor din turul doi au fost invalidate în prima instanță de judecată. Alegerile desfășurate pe 3 iunie 2018 s-au soldat cu victoria candidatului opoziției extra-parlamentare, Andrei Năstase, care a acumulat 52,7% din voturile exprimate (129.432 de voturi). Intervenția instanței a parvenit în urma contestației venite din partea candidatului din partea Partidului Socialiștilor, Ion Ceban, care a obținut 47,43% din voturi. Motivul folosit de către instanță pentru a nu confirma legalitatea alegerilor a fost agitația efectuată de către Andrei Năstase prin intermediul rețelelor de socializare în ziua alegerilor (Youtube, 3 iunie 2018, începând cu minutul 6.00), care ar fi influențat substanțial comportamentul votanților.

Decizia dată a clătinat puternic scena politică moldovenească și a fisurat adițional credibilitatea sistemului judecătoresc, deja considerat de către opoziție drept instrument politic al guvernării. Argumentele cu care instanța și-a motivat decizia de a respinge legalitatea alegerilor sunt controversate, anulează votul a peste 240 mii de persoane, dar și setează un precedent periculos pentru alegerile parlamentare din 2018.

Invalidarea alegerilor a reprezentat un adevărat „șoc politic” (IPN, 20 Iunie 2018) pentru opoziția extra-parlamentară, reprezentanții societății civile și partenerii externi, în particular Uniunea Europeană. Aceștia au criticat decizia curții pentru faptul că violează grav dreptul la vot și subminează voința poporului. Liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, este suspectat de faptul că prin influența asupra puterii judecătorești vrea să-l împiedice pe Andrei Năstase să preia controlul asupra capitalei. Contrar acestor suspiciuni, Democrații prin vocea premierului Pavel Filip, infirmă interesul guvernării de a influența decizia curții (TRM, 20 Iunie 2018), deoarece ar dăuna intereselor guvernării. Cu toate acestea, opoziția extra-parlamentară a chemat populația la proteste în masă (pe 24 iunie 2018) pentru a cere validarea alegerilor (Tribuna, 23 Iunie 2018), iar partenerii externi au promis să monitorizeze îndeaproape cazul nevalidării alegerilor și au cerut autorităților să asigure independența instanțelor de judecată.

Decizia de invalidare a alegerilor ridică multe semne de întrebare, deoarece aceasta aduce cu sine costuri politice pentru guvernare, într-un an electoral crucial pentru supraviețuirea sa politică.

În primul rând, hotărârea curții a provocat reacții dure de condamnare din partea actorilor locali și de îngrijorare a partenerilor externi, în frunte cu UE și SUA. Intensitatea acestor reacții a fost net superioară celei exprimate în 2017 față de introducerea votului mixt. În al doilea rând, acest lucru a revitalizat agenda opoziției extra-parlamentare, care sub acest pretext poate mobiliza propriul electorat și atrage votanți noi, înaintea alegerilor parlamentare din 2018. În al treilea rând, prin nerespectarea rezultatelor alegerilor, generată de hotărârea curții, sunt practic încălcate pre-condițiile politice cu privire la funcționalitatea instituțiilor democratice. Ca rezultat, prima tranșă a asistenței macro-financiare preconizată pentru iulie 2018 ar putea fi amânată pentru toamnă sau mai târziu. Aceste costuri sunt substanțiale pentru un partid aflat la guvernare, mai ales dacă popularitatea acestuia acasă și în exterior este foarte scăzută. Este însă incert faptul dacă scopul Democraților cuprinde doar îndepărtarea lui Năstase de la primărie sau poate, totuși, aceștia urmăresc obiective distincte.

Poziția actorilor europeni

Mesajele transmise de către partenerii europeni au avut intensitate și conotație diferită. Primul mesaj a fost lansat de către Șeful Delegației UE, Peter Michalko (20 iunie, ora 6.33 dimineața) pe calea rețelelor de socializare. După care au urmat pozițiile Partidului Popular European (20 iunie), Serviciului European pentru Acțiune Externă (20 iulie, ora 19.34), Parlamentului European (21 iunie, ora 12.00) și ale Platformei Societății Civile a Parteneriatului Estic (21 iunie). Astfel, cel puțin două instituții europene au discutat și au alarmat opinia publică despre hotărârea curții prin care nu a fost confirmată legalitatea alegerilor din capitala Moldovei.

Din reacțiile acestor actori pot fi desprinse următoarele concluzii.

În primul rând, există o percepție foarte puternică că justiția este controlată de către autoritățile centrale din Moldova. Partidul Popular European este cel mai tranșant în mesajul său și îi acuză pe Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon de faptul că au folosit justiția controlată politic pentru a invalida  alegerile (EPP, 20 iulie 2018). În aceeași tonalitate, Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European califică hotărârea curții ca o interferență politică în actul judiciar, care contrazice standardele europene prescrise în Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE.  

Al doilea aspect pe care actorii europeni au ținut să-l sublinieze ține de faptul că prin invalidarea alegerilor autoritățile moldovenești încalcă pre-condițiile politice legate de asistența macro-financiară. Astfel, nu este asigurată funcționalitatea mecanismului instituțiilor democratice, în particular un sistem pluripartinic. Comisia parlamentară reamintește că atât decizia curții, cât și reforma sistemului electoral (introducerea votului mixt), sunt devieri de la pre-condițiile politice (Parlamentul European, 21 Iulie 2018).

A treia idee care derivă din mesaje este că UE nu trebuie să acorde în niciun caz asistență financiară până când nu sunt îndeplinite pre-condițiile politice. Popularii Europeni cer ca UE să nu ofere asistență financiară regimului de la Chișinău, caracterizat de ei drept „cartel” între Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon. Platforma Societății Civile a Parteneriatului Estic cheamă instituțiile europene să treacă de la declarații politice la revizuirea esențială a asistenței financiare pentru Moldova, luând apărare astfel principiilor fundamentale ale democrației (EaP Civil Society, 21 Iunie 2018).

A patra dimensiune asupra căreia se atrage atenția este respectarea rezultatelor alegerilor și respectiv a votului exprimat de alegători (EEAS, 20 iulie 2018). Șeful Delegației UE subliniază că respectul față de voința populară constituie o trăsătură a societăților democratice, dar și o valoare europeană.

În fine, a cincea idee care reiese din reacțiile actorilor europeni este asumarea unui angajament de a urmări îndeaproape evoluțiile politice din Moldova, în special în contextul alegerilor parlamentare din 2018.

Scenariile legate de (in)validarea alegerilor

În baza unui evaluări cost-beneficiu obișnuite observăm că invalidarea alegerilor prejudiciază interesele imediate ale Democraților. Aceasta la fel contrazice afirmațiile lui Vladimir Plahotniuc despre faptul că victoria lui Andrei Năstase arată că în Moldova sunt mai multe poluri de putere, lucru care ar anula teza statului capturat (Tribuna, 11 iunie 2018). În urma deciziei adoptate de instanța de judecată, PDM revine de fapt la nivelul capitalului de imagine pe care l-a avut în 2016 și ar putea să piardă asistența macro-financiară, pentru care recent a depus eforturi suplimentare solicitate de către UE în privința Autorității Naționale pentru Integritate (IPN, 7 Mai 2018). Din aceste raționamente merită să fie examinate cel puțin două scenarii ce pot explica calculele politice în jurul invalidării alegerilor.

Scenariul: „Invalidarea alegerilor până la capăt”. Dacă nici instanța de judecată superioară nu confirmă rezultatele alegerilor, atunci vom asista la un nou declin al democrației. Cu toate acestea, guvernarea va obține atât avantaje, cât și dezavantaje.

Primul avantaj constă în neadmiterea lui Andrei Năstase în prima sa funcție publică și deposedarea de posibilitatea de a obține capital politic prin guvernarea cu capitala. Al doilea ar putea fi că în urma protestelor declanșate de către opoziția extra-parlamentară, Democrații vor putea testa capacitatea lor de mobilizare socială, dar și receptivitatea cetățenilor la proteste. Al treilea avantaj presupune distragerea atenției de la votul mixt, care își pierde din actualitate pe fundalul crizei în jurul invalidării alegerilor. Nu în ultimul rând, menținerea invalidării alegerilor permite guvernării să testeze exigența UE vizavi de îndeplinirea pre-condițiilor politice.

Din lista dezavantajelor face parte riscul ca asistența macrofinanciară a UE să fie amânată nu doar pentru toamnă, ci până după alegerile parlamentare. Un alt dezavantaj va fi discreditarea repetată a guvernării în raport cu partenerii europeni, cărora încearcă să le demonstreze că promovează vectorul european. Totodată, PDM va trebui să înfrunte noi proteste, care pot contribui la creșterea vizibilității opoziției în capitală și în afara acesteia, tocmai înainte de alegerile legislative.

Scenariul: „Validarea alegerilor”. Există o probabilitate ridicată că guvernarea nu intenționează să-și înrăutățească relația cu partenerii externi și respectiv să alimenteze spiritul protestatar în societate. În acest caz, prin exercitarea influenței politice sau prin renunțarea la aceasta, instanța superioară va valida alegerile și respectiv Andrei Năstase va deveni primar.

Un asemenea scenariu pozitiv pentru opoziția extra-parlamentară va genera de asemenea unele beneficii pentru guvernare. În primul rând, aceasta va avea mai multe șanse de a obține asistența macro-financiară a UE în luna iulie sau cel târziu la toamnă. Validarea alegerilor poate servi ca demonstrație că Democrații nu ar controla justiția. Mai mult ca atât, pe fundalul dezbaterilor în jurul invalidării alegerilor poate fi lansată inițiativa de a reglementa utilizarea rețelelor de socializare pentru agitație electorală în timpul zilei alegerilor (sugerată în public de către deputatul PDM Sergiu Sîrbu). În acest fel, guvernarea ar putea minimiza riscurile politice ce pot rezulta din utilizarea rețelelor de socializare în scopuri electorale în viitor. Deocamdată, cu resurse minime, reprezentanții opoziției extra-parlamentare sunt mai eficienți în spațiul online decât PDM, care întreține diverse pagini web, troli, comentatori etc. De asemenea, validarea alegerilor va permite dezumflarea protestelor inițiate de către opoziție. În fine, în baza reacțiilor actorilor europeni cu privire la inviolabilitatea votului exprimat de cetățeni, Democrații vor obține garanții suplimentare că rezultatelor alegerilor parlamentare vor fi acceptate indiferent de repartizarea voturilor.

Dezavantajele pentru Democrați rezultate din acest scenariu constau în guvernarea capitalei de către Andrei Năstase, care va căpăta pârghii pentru a-și promova propria imagine și pe cea a formațiunii sale. Totodată, prin prezența lui Năstase în primărie va putea fi promovată în spațiul public o agendă anti-corupție, care mereu va fi interconectată cu deconspirarea corupției la scară națională.

Tabel. Avantajele și dezavantajele (in)validării alegerilor din Chișinău pentru guvernare

În loc de concluzii…

Invalidarea alegerilor a devenit un nou episod negativ pentru imaginea țării, care a confirmat că justiția este un sector prioritar ce trebuie reformat pentru a proteja democrația. În condițiile unei percepții stabilite că țara este controlată pe verticală de către Democrați, supozițiile că deciziile instanței ar fi o simplă coincidență sunt practic lipsite fundament.

Reacția partenerilor europeni, dar și a partenerilor externi în general, a fost masivă și practic imediată. Majoritatea vocilor europene suspectează ingerința politicului în deciziile instanțelor și cheamă respectarea voinței populației exprimate în cadrul alegerilor din Chișinău.

UE este obligată să țină cont de acest caz atunci când evaluează pregătirea Moldovei de a primi asistența macro-financiară. Situația dată creează o oportunitate nouă pentru UE de a valorifica pre-condițiile politice, trecute cu vederea atunci când guvernarea a introdus votul mixt.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.