 |
|
| Anatol Țăranu | |
În Republica Moldova biserica ortodoxă este divizată în două mitropolii: Mitropolia Chişinăului și a Întregii Moldove, care funcționează sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse, și Mitropolia Basarabiei, care este parte a Bisericii Ortodoxe Române. Relația între aceste două mitropolii este marcată de un conflict continuu, care a devenit și mai pronunțat după invadarea Ucrainei de către Rusia. Biserica Ortodoxă Rusă a susținut deschis și militant poziția autorităților de la Moscova în acest război fratricid împotriva ortodocșilor din Ucraina. Situația a degenerat atât de jenant pentru Biserica rusă, încât chiar și Papa Francisc i-a cerut șefului Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhului Kiril, să nu coboare la nivelul „băiețelului lui Putin”.
O doză mare de incomoditate
Totuși, războiul a indus relației dintre Mitropolia Moldovei și Biserica Ortodoxă Rusă o doză mare de incomoditate și chiar jenă pentru ierarhii de la Chișinău, ridicând din ce în ce mai multe întrebări privind afișarea publică a poziției Mitropoliei Moldovei și a Mitropolitul Vladimir în problema războiului din Ucraina. Mitropolia Moldovei a evitat de a numi în mod deschis Rusia stat agresor și a continuat să participe la slujbele bisericești oficiate la Moscova, iar Mitropolitul Vladimir a primit din mâinile Patriarhului Chiril Ordinul Patriarhal al Cuviosului Serafim de Sarov, gradul I, pentru „întărirea societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe”, distincția fiind înmânată deja după începerea războiului.
Mitropolia Moldovei dispune de statut de autonomie în cadru Bisericii ruse, dar are o subordonare canonică față de biserica mamă, ceea ce înseamnă că, deși se află pe teritoriul Republicii Moldova, Mitropolia Moldovei face parte din Biserica Ortodoxă Rusă și, prin urmare, are tendința de a se alinia cu pozițiile exprimate oficial de Patriarhia Moscovei.
Fără o critică directă a agresiunii rusești
Cu toate acestea, există critici și presiuni interne și internaționale asupra Mitropoliei Moldovei pentru a adopta o poziție mai clară și mai fermă în ceea ce privește conflictul, în special având în vedere impactul umanitar și moral al războiului. Deși Mitropolia Moldovei a promovat mesaje de pace și unitate, însă fără a se angaja într-o critică directă a agresiunii rusești, ceea ce a provocat nemulțumire în rândul unor enoriași și lideri religioși locali care se opun războiului.
Este de remarcat că, pe lângă poziția echivocă a Mitropolii Moldovei, există și poziția mult mai tranșantă a Mitropoliei Basarabiei, care este subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române și care critică deschis acțiunile Rusiei în Ucraina, reflectând astfel diferențele de orientare și influență politică și religioasă din Republica Moldova. Poziția ambiguă a Mitropoliei Moldovei în problema războiului din Ucraina a dus la faptul că s-a intensificat procesul prin care preoții disidenți au început să se transfere în Mitropolia Basarabiei.
Scrisoare către Patriarh
Îngrijorat de această tendință, în octombrie anul trecut, Mitropolitul Vladimir a trimis o scrisoare Patriarhului Chiril, în care a remarcat că Biserica Ortodoxă Moldovenească se deplasează la periferia societății moldovenești datorită faptului că este asociată cu promovarea intereselor pro-ruse în Moldova. „Acest lucru se datorează apartenenței la Patriarhia Moscovei, care, la rândul ei, este percepută în societatea moldovenească ca un avanpost al Kremlinului și un campion al invaziei ruse a Ucrainei. Pentru Biserica Ortodoxă a Moldovei, o astfel de asociere echivalează cu dispariția noastră de pe scena religioasă și socială a țării din cauza respingerii persistente de către concetățenii noștri a amestecului agresiv al Rusiei în treburile statului vecin și prietenos - Ucraina”, avertiza în scrisoarea sa Mitropolitul Vladimir. El a mai remarcat, de asemenea, lipsa sprijinului material din partea Bisericii Ortodoxe Ruse și transferul masiv al preoților din subordinea Mitropoliei Moldovei în Mitropolia Basarabiei.
Asemănări și deosebiri în Ucraina
Opinia publică din Republica Moldova cu atenție urmărește evoluțiile care au loc în sfera bisericească din țara vecină, Ucraina. Declanșarea unui război pe scară largă a exacerbat conflictul dintre cele două biserici ortodoxe principale ale acestei țări - Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei, înființată în 2018 și asociată cu Patriarhia de la Constantinopol și Biserica Ortodoxă Ucraineană, care există din 1990 ca parte autonomă a Patriarhiei Moscovei. Prezența în Ucraina a unei structuri religioase controlată oficial de Moscova a revoltat deosebit publicul patriotic ucrainean în condițiile agresiunii militare ruse, provocând reacție din partea autorităților de la Kiev. În consecință, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege care interzice funcționarea în țară a organizațiilor religioase asociate cu Rusia, principalul destinatar al legii fiind Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei.
Defel întâmplător, președintele Zelenski a semnat simbolic o lege împotriva „Bisericii Moscovei” pe 24 august, Ziua Independenței Ucrainei, făcând apel la sentimentele patriotice din societatea ucraineană, care au început să crească după operațiunea cu succes a Forțelor Armate ucrainene pe teritoriul Rusiei. Acest calcul nu este lipsit de motiv - conform sondajelor, majoritatea ucrainenilor (63%) susțin interzicerea „Bisericii ruse” în Ucraina, iar chiar și în regiunile estice 46% sunt în favoarea interdicției. Actualul șef al „Bisericii ruse”, mitropolitul Onufrii (Berezovski), de asemenea, nu este popular, 82% din respondenți nu au încredere în el.
Exemplul ucrainean a produs ecou în Republica Moldova, stat care este în permanență amenințat de Moscova că poate, după scenariul țării vecine, deveni obiect al agresiunii militare ruse. Recent, un deputat al partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că Biserica Ortodoxă Rusă ar trebui interzisă în Republica Moldova. El a făcut această declarație comentând călătoria unui grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei la Moscova, care, potrivit informațiilor din presă, a fost organizată de politicianul fugar Ilan Shor, care la rândul său este bănuit că lucrează la comanda și cu asistența serviciilor speciale ruse pentru destabilizarea Republicii Moldova.
Pelerinaj fără enigme
Chiar dacă Mitropolia Moldovei a negat legătura dintre călătoria preoților din subordine cu Șor și a afirmat că nu a organizat acest așa numit pelerinaj la Moscova, aceste afirmații nu au convins multă lume. Tot așa cum și declarațiile mai multor preoți care s-au întors de la Moscova și care au negat că au primit vreo asistență financiară de la oamenii care i-au găzduit.
În Republica Moldova, în mai puțin de două luni, pe 20 octombrie, urmează să aibă loc alegeri prezidențiale. În ciuda scăderii nivelului de încredere în biserică, aceasta rămâne în continuare cea mai credibilă instituție publică: peste 65% din populația Moldovei are încredere în ea. În plus, Mitropolia Moldovei are încă mai multe parohii și clerici decât Mitropolia Basarabiei. Iar acțiunile destructive ale echipei Șor, îndreptate spre destabilizarea Republicii Moldova, sunt bine cunoscute și se extind pe mai multe paliere. Tot așa cum există și certitudinea că Șor este ghidat în acțiunile sale de către serviciile speciale ale Moscovei, efortul principal al cărora, la această etapă, sunt concentrate pe necesitatea compromiterii referendumului european din 20 octombrie, precum și a alegerilor prezidențiale.
Tradiții vechi și rădăcini adânci
Este bine cunoscut că Biserica rusă încă de pe timpurile KGB-lui sovietic a fost profund infiltrată de agenți ai serviciului, în primul rând, la nivelul marilor ierarhi. Însuși Patriarhul Kiril este eroul mai multor dezvăluiri de presă cu privire la relația sa strânsă cu KGB. În aceste condiții, așa zisul pelerinaj de-a hurta a preoților Mitropoliei Moldovei la Moscova, în preajma referendumului și a alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, nu lasă mult loc pentru certitudinea că această „excursie” a popilor afiliați Mitropoliei Moldovei poartă un caracter strict religios. Argumentele că Biserica rusă în Moldova este folosită în scopuri politice destabilizatoare sunt numeroase și fără drept de tăgadă.
Exemplul Ucrainei de a se apăra pe timp de război de influența malignă a Bisericii ruse trebuie să fie un avertisment pentru politicul moldovenesc preocupat de interesul național. Această preocupare nu trebuie însă să ducă la pași nechibzuiți în problema religioasă în Republica Moldova, dar, oricum, apele urmează să fie limpezite. Orice stat are nevoie de o biserică națională care în activitatea sa religioasă se preocupă de interesul național și nu de interesul unui stat străin, cu atât mai mult dacă ultimul nutrește aspirații agresive. Edificator în acest sens este faptul, că în pretinsul pelerinaj religios la Moscova au fost implicați doar preoți din Mitropolia Moldovei și niciunul din Mitropolia Basarabiei.
Monitorizare impusă de situație
Organele specializate ale Republicii Moldova vor avea misiunea, în următoarele luni, să monitorizeze îndeaproape comportamentul preoților Mitropoliei Moldovei în ce privește implicarea lor în viața politică. Rezultatul acestui audit va servi pe viitor argumente pentru inevitabila dispută din societatea moldovenească despre rosturile bisericii naționale și cum activitatea ei trebuie să se raporteze la interesul național. Fără o biserică națională statul Republica Moldova nu poate miza întru totul pe calitatea de stat independent, rămânând o semicolonie în fieful intereselor fostei metropole, care continuă să impună biserica sa în Moldova la est de Prut.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.