logo

Întărirea calificativului de „stat capturat” se numără printre eșecurile majore ale integrării europene, opinie


https://www.ipn.md/index.php/ro/intarirea-calificativului-de-stat-capturat-se-numara-printre-esecurile-majore-7978_1046114.html

Interesul electoral a prevalat în deciziile politice ale guvernării. Aceasta a sacrificat oportunitatea de a face corecții în relația moldo-comunitară, cu scopul de a pregăti terenul legal necesar, deși în mod controversat, pentru alegerile parlamentare din 2019, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Primul eșec amintit de către politolog este întărirea calificativului de „stat capturat”.

Din discursuri neoficiale la nivel european recunoașterea existenței „statului capturat” a pătruns în documente oficiale, precum rezoluțiile legislativului european, accentuează politologul.

Mai exact, pe 5 iulie 2018, europarlamentarii au evidențiat faptul că instituțiile de stat din Moldova se află într-o criză profundă, standardele democratice sunt deteriorate, iar justiția îndeplinește ordine politice, toate considerate un exemplu al „statului capturat”, recapitulează Dionis Cenușa.

La o diferență de câteva luni, în noiembrie 2018, altă rezoluție, votată de majoritatea eurodeputaților, subliniază faptul că Moldova este capturată de interese oligarhice. Iar acestea subordonează majoritatea instituțiilor în stat – de la Parlament și justiție până la poliție, administrație publică și mass-media, scrie politologul.

Înghețarea asistenței financiare ocupă poziția a doua în topul eșecurilor, elaborat de către Dionis Cenușa.

După 2 ani de la restabilirea asistenței bugetare a UE pentru Moldova, blocată în 2015 din cauza crizei din sistemul bancar, subiectul stopării asistenței europene a revenit din nou în discuție, opinează politologul. Potrivit lui, instituțiile europene au specificat mai multe precondiții necesare pentru restabilirea finanțării, atât macro-financiare, cât și bugetare. Principala condiție invocată este legată de desfășurarea unor alegeri parlamentare corecte și libere, susține politologul.

Eșuarea mecanismului de condiționalitate este pe locul trei în clasamentul eșecurilor.

În opinia autorului, Partidul Democrat a neglijat de două ori Bruxelles-ul. Prima dată atunci când a încălcat angajamentele cu privire la statul de drept, iar a doua oară când a refuzat să soluționeze criza politică, produsă de anularea voturilor chișinăuienilor, explică politologul.

Astfel, Moldova a creat un precedent periculos pentru alte țări asociate, precum Georgia și Ucraina, unde la fel pot fi observate indiciile „statului capturat”, în particular, din cauza prezenței masive a grupărilor oligarhice în viața politică și publică, concluzionează Dionis Cenușa.