Situația prețurilor în Republica Moldova este dramatică, acestea atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, prognozele sunt că prețurile vor continua să crească cel puțin încă jumătate de an. În opinia economistului Veaceslav Ioniță, Banca Națională a Moldovei deține instrumente limitate în lupta contra inflației, iar efectele pe care le produc sunt destul de mici, transmite IPN.
Expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” a menționat că o rată de bază mică încurajează creditarea, iar una mare – o descurajează. În 2020, BNM a scăzut rata de bază la 2,65%, cel mai mic nivel din istoria țării, deoarece era pandemie, criză, iar oamenii nu cheltuiau bani. Rata de bază a fost scăzută cu scopul de a stimula consumul în rândul cetățenilor și a reanima economia. Din a doua jumătate a anului 2021, BNM a început ridicarea ratei de bază, în anticiparea efectelor inflaționiste, care au început să se manifeste foarte puternic. Rata de bază scăzută a alimentat puternic consumul populației și accesul fără precedent la creditele de consum. Timp de jumătate de an a fost ridicată rata de bază de șase ori, în încercarea de tempera intrarea de bani în economie, care alimenta inflația.
Un risc al majorării ratei de bază, pe lângă efectul benefic de a stăpâni inflația, este scumpirea creditelor. Creditele s-au scumpit pentru toți: pentru cetățenii care luau credite pentru consum; pentru persoanele fizice care luau credite ipotecare; pentru agenții economici, dar și pentru Guvern, care în acest an planifică să se împrumute cu 14 miliarde de lei, dintre care cu 4,6 miliarde de lei de pe piața internă, notează expertul IDIS.
Din punct de vedere teoretic, explică Veaceslav Ioniță, atunci când BNM scumpește creditele,o face pentru toată lumea, nu aplică instrumente diferențiate. Însă, în practica reală a Republicii Moldova se observă o scumpire diferențiată. În cazul creditelor de consum, în trimestrul trei al anului 2021, rata de bază era la cel mai mic nivel din istoria țării – la 4,6%. Odată cu majorarea ratei de bază de către BNM, creditele de consum au înregistrat cea mai mare creștere din toate tipurile de credite și au ajuns în trimestrul patru la 9,2%. Efectul imediat al acestei scumpiri s-a manifestat prin reducerea creditelor noi contractate de populație pentru consum: de la 4,4 miliarde în trimestrul trei al anului trecut, la mai puțin de patru miliarde lei în trimestrul patru.
Creditele imobiliare s-au scumpit nesemnificativ. Și în cazul agenților economici situația practic nu s-a schimbat. Rata dobânzilor în trimestrul II anul trecut era la cel mai scăzut nivel – de 8,1%, iar în trimestrul patru a ajuns la 8,4%. Astfel, îngrijorarea majorității experților și a actorilor politici că majorarea ratei de bază a BNM va duce la scumpirea creditelor pentru agenții economici nu s-a adeverit.
Majorarea ratei de bază a scumpit banii pe care Guvernul urmează să-i contrasteze de pe piața financiară din țară. În ianuarie 2022, comparativ cu trimestrul trei al anului trecut, rata de bază a crescut de la 5,5% la 8,1%. Această majorare a dobânzii pentru resursele contractate de către Guvern înseamnă costuri suplimentare de circa 120 de milioane de lei anual. Dacă BNM nu ar fi scumpit creditele, acești bani urmau să devină economii pentru Guvern, însă inflația ar fi fost cu mult mai mare și Guvernul trebuia să cheltuiască un miliard de lei ca să plătească pensii majorate, ca să majoreze salariile bugetarilor și să ofere compensații păturilor vulnerabile.
Cursul valutar este și el un instrument în lupta cu majorarea prețurilor. Republica Moldova, fiind o țară dependentă de produsele de import, dacă leul este puternic prețurile de import sunt mici, iar dacă este slab – prețurile de import sunt mari. În 2020, volumul de valută vândut a fost mai mare decât volumul necesar, iar 2021 a fost o situație inversă. Aproape în fiecare lună pe piața valutară era într-un deficit de valută. În luna noiembrie, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari. Dacă BNM nu intervenea era să fie o depreciere masivă a leului moldovenesc, precizează economistul.
