logo

Inegalități generate de stereotipurile de gen au devenit mai evidente în pandemie, studiu


https://www.ipn.md/index.php/ro/inegalitati-generate-de-stereotipurile-de-gen-au-devenit-mai-7967_1085304.html

Pandemia COVID-19, deși a început ca o criză în domeniul sănătății publice, are repercusiuni majore asupra sistemului de protecție și asistență socială, cauzând importante discontinuități economice și limitând îngrijorător interacțiunile sociale. Pandemia a avut un impact negativ asupra femeilor din Republica Moldova care, chiar și înainte, se confruntau cu diferite inegalități care le-au limitat oportunitățile de participare socială, economică și politică, inegalități generate de stereotipurile de gen care au devenit și mai evidente pe parcursul pandemiei. Concluziile se regăsesc într-un studiu realizat de către UN Women Moldova, în colaborare cu UNECE, transmite IPN.

Studiul „Îngrijirea copiilor, angajarea femeilor și impactul COVID-19 în Moldova” analizează impactul pandemiei asupra femeilor din Moldova, mai ales schimbările care au avut loc pe piața muncii și efectul lor asupra angajării și bunăstării femeilor.

„Ministerul Muncii și Protecției Sociale este implicat în dezvoltarea unui mecanism de subvenționare a locurilor de muncă. Este vorba de posibilitatea de subvenționare a perioadelor în care angajații vor sta acasă împreună cu copiii dacă școlile se vor închide. Am introdus în Codul Muncii dreptul salariaților de a beneficia de zile libere pentru a sta acasă cu copiii dacă școlile se vor închide. De acest drept poate beneficia unul dintre părinți. Estimăm că în majoritatea cazurilor va fi vorba despre femei. Și pentru această perioadă ne propunem ca Guvernul să subvenționeze angajatorilor aceste zile astfel încât angajatorii să ofere acordul pentru ca unul dintre părinți să stea acasă cu copiii”, a menționat Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale, care a participat la deschiderea evenimentului.

„Criza cauzată de pandemie a afectat în mod diferit bărbații și femeile. Majoritatea persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă pe timp de pandemie sunt femei. Tot femeile, în mare parte, și-au luat concedii neplătite pentru a avea grijă de copii pentru că s-au închis școlile și grădinițele. Aceasta ne arată că avem nevoie de implementarea unor mecanisme concrete de susținere a angajaților/telor care au copii. Echipa ONU Moldova se angajează să analizeze în continuare efectele COVID-19 asupra locuitorilor Republicii Moldova și să contribuie la o recuperare post-COVID sensibilă la gen”, a declarat Simon Springett, coordonator rezident ONU Moldova.

Adam Amberg, șef al Secției cooperare pentru dezvoltare, Ambasada Suediei în Republica Moldova, a afirmat că inegalitățile de gen au fost agravate de pandemia COVID-19. „Pentru a susține femeile din Republica Moldova, este necesară elaborarea unor mecanisme naționale și eliminarea discriminării în bază de gen pe piața muncii, dar și continuarea parteneriatelor deja existente cu organizațiile societății civile. Studiul conține recomandări pentru atenuarea impactului pandemiei asupra femeilor și sperăm ca vor fi implementate și la nivel practic”, a notat Adam Amberg.

„Raportul este un efort interregional comun al UNECE și UN Women și cuprinde Balcanii de Vest, Europa de Est și Asia Centrală, axându-se pe economia de îngrijire. Pandemia a mărit considerabil volumul activității neplătite de îngrijire a copiilor, iar această activitate nu este recunoscută, este subestimată, nu este redistribuită și este realizată, în mod predominant, de femei. De aceea este important să discutăm acest aspect, să vedem cum introducem economia de îngrijire în eforturile de redresare economică post COVID-19”, a menționat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Liliana Palihovici, autoarea studiului, președintă „Institutum Virtutes Civilis”, a venit cu recomandări. „Pentru a schimba situația, trebuie asigurată aplicarea sensibilității la gen în elaborarea politicilor publice, îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru finanțarea sistemului de îngrijire și dezvoltarea serviciilor de creșă în mediul urban și rural, precum și lansarea unor mecanisme de încurajare a mediului de afaceri să investească în sistemul de îngrijire a copiilor”, susține Liliana Palihovici.