Industria turismului rămâne „specializată” pe scoaterea banilor şi a persoanelor din ţară. Comentariu Info-Prim Neo

Sezonul turistic din acest an scoate în evidenţă aprofundarea unor dezechilibre specifice industriei moldoveneşti de turism, dar şi un început de tendinţe pozitive pe segmentul agroturismului. Agenţiile de turism au tot dreptul să se bucure de o evoluţie importantă a turismului emiţător, care a crescut cu 29,1% (până la 22 774 persoane), în prima jumătate a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut când a fost înregistrată o descreştere cu 31,1% a plecărilor de turişti din Moldova. Pe de altă parte, turismului receptor, se pare, “i s-a rupt creanga” pe care stătea şi este în stare de cădere liberă. Este afectat în special turismul de afaceri. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în prima jumătate a acestui an, în R. Moldova au sosit circa 6 900 turişti străini, în scădere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, inclusiv 3 800 în scopuri de afaceri, în scădere cu 32,7%. Totuşi, statisticile oficiale, se pare, “nu ştiu totul”. Or, anul trecut Biroul Naţional de statistică anunţa, pentru primul semestru, sosiri în număr de 10 933 persoane, inclusiv 7 446 în scopuri de afaceri. Astfel, simple calcule arată că numărul total al turiştilor sosiţi în Moldova s-a redus cu aproape 37% şi nu cu 20%, iar numărul vizitelor de afaceri s-a redus aproape în jumătate (48,9%) şi nu cu 32,7%. Ceva nu este în regulă! Iar concluzia generală este că, deocamdată, turismul mai mult scoate bani din ţară, decât aduce. [Turism de muncă sau de odihnă] Dar să revenim la turismul emiţător. Potrivit operatorilor din ramură, principalele destinaţii preferate de moldoveni, în această vară, sunt Ucraina, România, după care urmează Bulgaria şi Turcia. Structura respectivă reflectă destul de fidel situaţia reală din buzunarele moldovenilor: majoritatea turiştilor cu venituri reduse preferă litoralul ucrainean, apoi cel românesc şi mai departe în dependenţă de posibilităţi. Totuşi, ce-i cu explozia aceasta de turişti care pleacă peste hotare? Fenomenul prezintă interes în special pe fundalul descreşterilor dramatice din anul trecut şi pentru că denotă evoluţii destul de contradictorii: de la reduceri semnificative - la creşteri “galopante”. De aceea, ar fi binevenit, să examinăm tendinţele şi prin prisma situaţiei interne. Criza din vinificaţie a lăsat şomeri un număr semnificativ de oameni, iar situaţia de pe piaţa energetică a provocat o serie de majorări importante de preţuri. Ca urmare, nu este exclus, ca o parte din turiştii moldoveni să fie în realitate persoane în căutare de lucru în ţări mai bogate. Să menţionăm, printre altele, că numărul plecaţilor peste hotare, în prima jumătate a acestui an, în scopuri de afaceri şi profesionale a crescut de 4,7 ori, până la 3 764 de persoane. Nu excludem posibilitatea că unele companii ar fi început mai insistent să-şi trimită angajaţii peste hotare pentru a stabili noi relaţii de afaceri sau pentru instruire, dar trebuie să precizăm că mulţi moldoveni reuşesc să obţină contract legal de muncă de scurtă durată în unele ţări mai la vest de noi, în Cehia, de exemplu, după care fac tot posibilul ca să-şi prelungească şederea de muncă. De aceea, afirmaţiile că tot mai mulţi moldoveni preferă să se odihnească peste hotare, în contextul creşterii turismului emiţător, trebuie privite cu maximă atenţie. [Străinii nu sunt interesaţi de afaceri în Moldova] Cât priveşte turismul receptor, după cum am văzut, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în turismul de afaceri. Adică, străinii nu mai sunt interesaţi sau, în cel mai bun caz, sunt mai puţin interesaţi de afaceri în Moldova. Recent, într-o declaraţie pentru BBC, şefa Departamentului Statistică şi Marketing de la Ministerul Culturii şi Turismului, Maria Popuşoi, spunea că această reducere se explică, în primul rând, prin încheierea unor proiecte ale instituţiilor internaţionale. “Acest lucru e legat de faptul că şi-au încheiat activitatea unele proiecte ale Băncii Mondiale, ale altor organizaţii,” spunea ea. De fapt, oficialii încearcă să spună că s-a redus numărul lucrătorilor din proiecte şi nu al oamenilor interesaţi de afaceri în R. Moldova. La această temă ar trebui, totuşi, să precizăm că activismul instituţiilor internaţionale într-o ţară, mai ales al instituţiilor financiare, este un indicator foarte important pentru mediul de afaceri din exterior. Acolo unde instituţiile internaţionale îşi restrâng activităţile sau nu riscă cu noi proiecte, nu te poţi aştepta la apariţia businessul-ui privat străin şi respectiv, a turismului de afaceri legat de acesta. Oricum, chiar dacă explicaţia cu proiectele are vreo justificare, ea nu este una foarte relevantă. De aceea trebuie să revenim la situaţia internă obiectivă, care ar fi putut influenţa negativ turismul receptor. În primul rând, anul economic 2006 a pornit măcinat de profunde crize: criza gazelor (R. Moldova a fost singura ţară pentru care Gazprom a sistat integral livrările) şi criza din vinificaţie, care a strangulat practic principala industrie a ţării. Pe acest fundal, informaţiile care ajungeau în mediile străine de afaceri erau destul de sumbre şi arătau o economie total expusă la crize şi un Guvern incapabil să le gestioneze eficient. De asemenea, în Moldova practic lipsesc companiile care s-ar ocupa de turismul de afaceri şi care ar organizeza la Chişinău, dar şi în alte localităţi, forumuri, sesiuni, misiuni şi dezbateri internaţionale sau regionale de afaceri. [Agroturismul intră în modă] Îmbucurător este, totuşi, că numărul de turişti, atât interni, cât şi externi, care au sosit în pensiuni turistice şi agroturistice a crescut de 2,6 ori (până la 1464), în primul semestru a.c., iar numărul de înnoptări ale turiştilor în aceste instituţii a sporit de 7,5 ori (până la 8528). Deci, încet-încet, putem vorbi dezvoltarea turismului rural, inclusiv viti-vinicol, şi a agroturismului în R. Moldova, sector cu cele mari perspective în ceea ce priveşte atragerea turiştilor străini. Desigur, dezvoltarea acestui segment turistic este puternic îngreunată de infrastructura de transport şi de deservire slab dezvoltată. Totodată, la nivel de Guvern practic lipsesc politicile de dezvoltare a acestui sector al industriei turistice, care în perspectivă ar putea aduce venituri importante în bugetul statului, precum şi ar fi un mecanism eficient de dezvoltare a satului moldovenesc. Dar până atunci urmează să privim cu nostalgie în urma banilor şi oamenilor, care pleacă din Moldova.