Chiar dacă Republica Moldova a urcat în ultimii ani mai multe poziţii în clasamente precum Indicele Dezvoltării Umane sau Indicele Bunei Guvernări, scorul Indicelui Percepţiei Corupţiei (IPC) în 2014 a fost de 35 de puncte dintr-un maxim de 100, plasându-se pe locul 105 din 175 de ţări incluse în clasament. În 2013 scorul IPC a fost acelaşi, Republica Moldova fiind atunci pe locul 102 din 177 de ţări din clasament. Totodată, scorul Moldovei este peste media CSI de 29 de puncte, însă mult sub media UE de 64 de puncte, transmite IPN.
La calcularea acestui indice se iau în consideraţie opiniile experţilor privind corupţia în sectorul public, indicele fiind apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 92 puncte, Noua Zeelandă - 91 puncte şi Finlanda - 89 puncte, iar la celălalt pol – Coreea de Nord şi Somalia, cu 8 puncte fiecare. IPC 2014 are la bază 12 studii efectuate de instituţii internaţionale notorii, dintre care 8 au fost folosite în cazul Moldovei.
Transparency International Moldova menţionează, într-un comunicat de presă, că în ultimul timp în ţară au fost totuşi adoptate un şir de legi importante anticorupţie menite să asigure independenţa judecătorilor şi să efectueze testarea integrităţii agenţilor publici: a fost introdusă o componenţă nouă de infracţiune - îmbogăţirea ilicită, care va permite confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie; au fost majorate sancţiunile pentru fapte de corupţie şi extinsă până la 15 ani interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru cei condamnaţi pentru corupţie. Recent a fost iniţiată revizuirea cadrului legal privind declararea averii şi intereselor personale şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate.
Cu toate acestea, potrivit Transparency International, populaţia nu a simţit îmbunătăţiri radicale în prevenirea şi combaterea corupţiei, inclusiv din cauza informării insuficiente de către guvernanţi despre mersul reformelor. De asemenea, aplicarea în practică a actelor legale anticorupţie adoptate întârzie, iar reforma în sectorul justiţiei încă întâmpina o opunere din partea reprezentanţilor acestui sector. Deşi recomandările GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei a Consiliului Europei) privind transparenţa partidelor politice şi a campaniilor electorale au fost dezbătute pe larg cu societatea civilă şi Comisia de la Veneţia, aprobarea acestora a fost amânată pe o perioadă nedeterminată. În acelaşi timp, reforma organelor procuraturii se tergiversează şi învinuirile de corupţie lansate de elitele politice nu sunt duse la finalitate.
„Indicele de Percepere a Corupţiei 2014 arată că dezvoltarea economică este imposibilă, iar eforturile de combatere a corupţiei devin sterile atunci când liderii politici şi funcţionarii de rang înalt abuzează de putere pentru a profita de fonduri publice în interese personale”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele Transparency International.
Transparency International îndeamnă ţările din fruntea clasamentului IPC să contribuie la prevenirea corupţiei în alte state, în special, prin suportul în prevenirea spălării banilor şi împiedicarea tăinuirii activităţii corupţionale prin companii fantomă. În acest context este relevant exemplul Danemarcei, care a anunţat în noiembrie 2014 despre crearea unui registru public care va conţine informaţii despre toţi proprietarii/beneficiarii efectivi ai companiilor înregistrate în ţară. Această măsură va complica tăinuirea datelor despre proprietarii companiilor înscrise pe persoane terţe. Transparency International cheamă Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi ţările G20 să urmeze exemplul Danemarcei.
