Deși femeile mai mult decât bărbații optează pentru studii, inclusiv superioare, deseori ele aleg să profeseze în domenii mai puțin plătite. De aici și oportunitățile modeste, dar și salariile mai mici în comparație cu cele ale bărbaților. Totodată, femeile sunt, în mare parte, dependente de veniturile provenite din prestații sociale și remitențe. Constatările se conțin în Indexul Egalității de Gen 2024, prezentat pe 8 martie de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
„Este important să ne oprim și să reflectăm asupra semnificației acestei zile. Pentru unii este despre flori și cadouri, pentru alții este despre drepturi egale, despre egalitate gen, despre emancipare, despre putere și despre voce puternică. Ziua de 8 martie marchează, în primul rând, lupta pentru drepturile revendicate de-a lungul istoriei și de care se bucură astăzi toate femeile pe care le celebrăm. Totodată această zi este o zi importantă în care să putem reflecta ce inegalități mai sunt în societate, cât de multe drepturi au femeile, ce mai vor femeile și, cel mai important, ce avem de făcut ca să ne bucurăm de oportunități și șanse egale în toate sectoarele vieții publice și celei private”, a declarat într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, analistă CPD.
Potrivit expertei, al zecelea an consecutiv, de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare lansează Indexul Egalității de Gen, care este calculat în baza a 31 de indicatori în șase domenii cheie. Este vorba despre piața muncii, politică, educație, sănătate, acces la resurse, stereotipuri și prejudecăți. „Acest index sau acest instrument ne ajută să avem această reflecție asupra drepturilor femeilor din Republica Moldova, dar și cele ale bărbaților, pentru că egalitatea de gen este despre ambele genuri, despre oportunități, despre șanse și responsabilități”, a menționat Alina Andronache.
Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a declarat că inegalitățile nu sunt neapărat doar în defavoarea femeilor și domeniul educațional este un exemplu în acest sens. „Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că băieții sunt mai predispuși să părăsească timpuriu domeniul educațional. Vedem o diferență foarte mare, spre exemplu, în anul 2022, atunci când 24% din băieți au părăsit sistemul educațional, comparativ cu 18-19% fete”, a precizat Natalia Covrig. La fel, băieții au aspirații mult mai modeste comparativ cu fetele. Doar jumătate din elevi ar tinde să finalizeze studii superioare, comparativ cu 60% eleve.
Datele mai arată că fetele sunt mai predispuse să urmeze studii în domenii umaniste, în timp ce băieții se regăsesc în domeniul STEM, care presupune domenii ca fizică, chimie, TIC, inginerie – domenii în care și salariile, și oportunitățile sunt mai înalte. Aceste inegalități ulterior își lasă amprenta asupra traseului profesional și posibilităților financiare. În opinia sa, opțiunile pentru domenii sunt determinate de stereotipurile din societate.
Femeile primesc pensii și salarii mai mici. Ele continuă să fie subreprezentate pe piața muncii. „Rata de ocupare a femeilor este semnificativ mai mică în comparație cu cea a bărbaților. De exemplu, în anul 2022 rata de activitate a femeilor era de 36%, în timp ce în rândul bărbaților era de 46%. Aceeași situație o avem când vorbim de rata de ocupare – se atestă un decalaj de 10 puncte procentuale. E clar că, dacă femeile sunt subreprezentate pe piața muncii, acest lucru afectează posibilitățile lor financiare, securitatea lor financiară, oportunitățile etc.”, a precizat directoarea executivă CPD.
Cristina Cojocaru, asistentă de proiect CPD, a declarat că bărbații sunt cei mai afectați de inegalitățile de gen în sănătate. Și deși speranța de viață a crescut atât în rândul femeilor, cât și a bărbaților, totuși există o discrepanță majoră, femeile trăiesc în medie cu 8,6 ani mai mult decât bărbații. O altă constatare a Indexului este că femeile devin tot mai prezente în politică. Aceasta chiar dacă percepțiile cu privire la implicarea femeilor în politică și procesul decizional s-a înrăutățit.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.