Încălcările constatate de Curtea de Conturi privind corectitudinea formării şi utilizării bugetului capitalei pentru anul 2005 sunt tratate în mod diferit. Analiză economică Info-Prim Neo
https://www.ipn.md/index.php/ro/incalcarile-constatate-de-curtea-de-conturi-privind-corectitudinea-formarii-si-7966_961352.html
Un raport al Curţii de Conturi (CC) constată încălcări şi neajunsuri în modul de formare şi utilizare a bugetului municipiului Chişinău pentru anul 2005. Autorităţile capitalei susţin că planificarea exactă a bugetului este imposibilă din motive obiective, în timp ce unii experţi afirmă că încălcările reale sunt mult mai grave decât cele formulate de CC.
[Viceprimarul capitalei Petru Şveţ] a declarat pentru Radio Antena C, preluat de Info-Prim Neo, că prognozarea exactă a veniturilor şi cheltuielilor în bugetul municipiului Chişinău este imposibilă, pe motiv că aprobarea acestuia se face în dependenţă de indicii din bugetul de stat. În baza cifrelor de control înaintate de Ministerul Finanţelor, autorităţile locale trebuie să revadă toate necesităţile prioritare şi sumele care au fost planificate. De multe ori, ceea ce planifică administraţia locală nu coincide cu ceea ce este aprobat de autorităţile centrale, susţine viceprimarul. La rândul lor, bugetele localităţilor suburbane depind de bugetul aprobat de Consiliul Municipal Chişinău (CMC).
Potrivit lui Petru Şveţ, bugetul aprobat pentru un an este insuficient pentru a acoperi toate necesităţile. În unele cazuri, în urma sarcinilor înaintate de Guvern, Preşedinţie şi Parlament, Primăria este nevoită să execute lucrări suplimentare, pentru care nu sunt planificate surse de acoperire a cheltuielilor. Astfel, se creează datorii creditoare, care sunt ulterior achitate cu încălcarea termenelor, deoarece încasările pe parcursul anului nu sunt proporţionale, a mai spus Şveţ. De obicei, cele mai mari încasări sunt înregistrate la sfârşitul anului, în luna decembrie, iar la începutul anului următor, este examinat soldul disponibil din care sunt achitate datoriile pentru lucrările deja efectuate în anul precedent.
Viceprimarul are o explicaţie şi pentru fenomenul constatat de contractare a lucrărilor, serviciilor, bunurilor materiale şi cheltuielilor cu depăşirea limitelor maxime. Petru Şveţ spune că devizele de cheltuieli pentru efectuarea unor lucrări sunt elaborate la sfârşitul sau la începutul anului, reieşind din preţurile la acea dată. Din cauza inflaţiei, cresc atât preţurile materialelor de construcţie, cât şi cheltuielile pentru salarizare etc., de aceea şi se admit supracheltuieli, susţine Şveţ.
[Pe de altă parte, consilierul independent în CMC Mihai Roşcovan], afirmă că dimensiunea prejudiciului material cauzat de ceea ce el a numit gestionarea proastă a finanţelor publice ale capitalei este mult mai mare decât cea de peste 7,6 mil. lei, constatată de Curtea de Conturi.
In opinia lui Roşcovan, aceasta se referă, în primul rând, la cheltuielile legate de reparaţii, proiectări şi construcţii capitale. Legislaţia în vigoare prevede finanţarea activităţilor respective doar după organizarea licitaţiilor. Acestea, însă, deseori, se desfăşoară în mod formal şi nu aduc economii şi eficienţă în cheltuirea banilor publici. Conform estimărilor, costurile la serviciile de construcţii contractate prin licitaţii sunt majorate cu 30%.
Totodată, la efectuarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor şi amenajare se contractează întreprinderile municipale “Edilitate” şi “Exdrupo” fără organizarea licitaţiilor. Preţurile la serviciile de construcţii se formează pe baza aplicării unor coeficienţi de majorare la preţurile din perioada sovietică şi depăşesc cu mult preţul de piaţa.
De asemenea, o cauză a încălcărilor şi fraudelor financiare este practica de a realiza proiecte “ad-hoc”, gen “cartiere model”, “pavaj la Teatrul de Operă si Balet”, “Memorialul Eternitate” etc. De regulă, aceste proiecte nu sunt planificate în buget şi se realizează la comandă politică, iar finanţarea lor se efectuează în detrimentul altor proiecte sau din credite bancare la costuri mari.
În sfârşit, o alta cauză a gestionării proaste a finanţelor locale este lipsa diviziunii de audit intern în cadrul structurii administraţiei municipale, afirmă Mihai Roşcovan. După recenta reorganizare, structura respectivă a fost lichidată, iar funcţiile acesteia au fost dispersate în mai multe subdiviziuni. Practica internaţională arată ca auditul intern joacă un rol important în gestionarea corectă şi optima a finanţelor locale. Această subdiviziune este subordonată direct primarului comunităţii. Atât aprobarea bugetului anual, cât şi modul de executare a acestuia, se examinează de câtre Consiliul local doar după prezentarea rapoartelor respective ale acestei structuri. În R. Moldova, însă, mai e nevoie de timp pentru ca să se înţeleagă şi să se implementeze experienţa ţărilor civilizate, conchide consilierul Mihai Roşcovan.
[Notă Info-Prim Neo:] Curtea de Conturi a constatat, printre altele, că „modul în care au fost executate acumulările pe tipuri de venituri denotă o prognozare şi planificare necorespunzătoare a bugetului municipiului”. În acest sens, CC a atras atenţia în special asupra restanţelor neîncasate de la contribuabili, în sumă de circa 76 mil. lei, care s-a majorat cu circa 11 mil. lei comparativ cu anul precedent.
La capitolul cheltuieli, se constată că autorităţile executive ale Primăriei capitalei n-au respectat pe deplin prevederile legislative, efectuând contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi cheltuieli „cu depăşirea limitelor maxime”. Ca rezultat, execuţia bugetului s-a soldat cu datorii creditoare în sumă totală de circa 199 mil. lei, cu circa 25 mil. mai mult decât la începutului perioadei examinate. La rândul lor, datoriile debitoare au constituit suma totală de circa 32 mil. lei, având tendinţa de majorare, comparativ cu anul 2004, de 2,6 ori.
În particular, CC fixează că Direcţia generală transport public şi căi de comunicaţie a admis utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetului municipal şi cheltuieli neîntemeiate, atât prin neîncasarea deplină a veniturilor, cât şi prin efectuarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere fără aprobarea CMC. Controlul efectuat a constatat inclusiv utilizarea cotelor majorate la determinarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii; de transport şi regie; majorări în devizul-ofertă, comparativ cu documentaţia de proiect; includerea în actele de recepţie a cheltuielilor pentru plata premiilor neprevăzute în devizul-ofertă câştigător, iar în procesele verbale – a cheltuielilor în lipsa documentelor justificative.
Direcţia generală arhitectură şi urbanism a eliberat şi prelungit în anul 2005 circa 1000 de autorizaţii pentru amplasarea reclamei fără semnătura viceprimarului de ramură. Aceeaşi subdiviziune a CMC a încasat circa 1,5 mln. lei în lipsa maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală.
CC a cerut Primăriei Chişinău (Primarului general interimar Vasile Ursu) să întreprindă acţiuni concrete şi eficiente pentru lichidarea încălcărilor şi să aplice sancţiuni disciplinare persoanelor ce se fac vinovate de comiterea lor.