„Ceremonia de învestire a noului guvernator a scos în evidență faptul că Plaiul de vis va fi, cel mai probabil, și unul izolat pe plan național și internațional. Vorba e că procedura de învestire a noului guvernator s-a desfășurat nu doar în lipsa: a) conducerii de vârf a Republicii Moldova; b) deputaților Parlamentului, cu excepția celor aleși pe listele Partidului Șor; c) celor patru foști guvernatori ai Găgăuziei; ci și în lipsa d) reprezentanților corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova. Este o performanță inedită pentru cea de a opta învestire a guvernatorului Găgăuziei...”
---
Când visurile devin realitate...
La 19 iulie 2023 a avut loc ceremonia inaugurării substituientei lui Ilan Șor – Evghenia Guțul, în funcția de guvernator a Găgăuziei. Ceremonia a fost una fastuoasă, departe de statutul unei ședințe solemne a Adunării Populare și Tribunalului (Curții de Apel) Găgăuziei, așa cum prevede articolul 64 al statutului autonomiei. Oricum, inaugurarea nu s-a desfășurat conform prevederilor legale și cutumelor, ci potrivit închipuirii celui care s-a simțit învingător. Întrucât presa așa și nu a putut afla cine a achitat extra-costurile pentru decorații și invitarea artiștilor străini, se prezumă că acest lucru l-ar fi făcut finanțatorul campaniei electorale. În orice caz, inaugurarea guvernatorului Găgăuziei s-a asemănat foarte mult cu ceremonia căsătoriei lui Ilan Șor, desfășurată în Palatul Republicii. Cum se zice – omul este stilul însuși!
După ceremonia intrării în exercițiul funcției, întreaga atenție a opiniei publice este actualmente îndreptată spre modalitatea transformării Găgăuziei în Plaiul de vis al lui Ilan Șor. Vorba e că acesta din urmă și-a asumat responsabilitatea pentru îndeplinirea promisiunilor și programului electoral al guvernatoarei nominale: “Îmi dau cuvântul și port responsabilitatea pentru fiecare promisiune din programul electoral al Evgheniei Guțul”. Promisiunile pot fi împărțite în patru categorii: investiționale; sociale; caritabile; de politică internă și internațională, care merită analizare minuțios.
Promisiunile electorale și realizarea lor
Potrivit calculelor, edificarea Plaiului de vis va necesita investiții de €500 milioane. Punctul de pornire îl reprezintă construirea aeroportului internațional din Comrat, care va necesita investiții de €100 milioane, urmând a fi dat în exploatare la 1 iunie 2025. Începutul construcției aeroportului cam întârzie, trebuind să înceapă la 1 iunie anul curent. Așa că, deocamdată cei aproximativ 4000 de specialiști care urmează a fi angajați în construcția aeroportului rămân în așteptare. Este important de menționat că demararea construcției aeroportului internațional de la Comrat fără coordonarea cu autoritățile centrale prezumă că spațiul aerian al Găgăuziei și cel al Republicii Moldova sunt separate, nu se suprapun și nu au nimic în comun. Cine nu știa acest lucru până în prezent ar trebui să-l însușească.
Promisiunile sociale se rezumă la majorarea pensiei și salariilor cu 30% timp de doi ani, fără a se face vreo referință la rata inflației. Pentru a realiza aceste obiective strategice, guvernatorul Evghenia Guțul ar putea să nu întreprindă nimic. Vorba e că salariu mediu lunar brut a crescut în ultimii doi ani cu peste 30%, iar pensiile și mai mult. Inerția funcționează în mod autonom. Pe de altă parte, promisiunile cu caracter caritabil se rezumă la deschiderea farmaciilor și magazinelor sociale, precum și a unui parc de distracții Gaguzia-Land, care va oferi servicii de agrement pe gratis. De fapt, acțiunile caritabile au totuși un cost. În cazul Partidului Șor costul este unul electoral – magazine cu prețuri relativ reduse și distracții pe gratis în schimbul suportului electoral al beneficiarilor. După declararea neconstituționalității formațiunii, binefacerea și-a pierdut motivația. Deci, rămâne să vedem dacă Plaiul de vis poate fi edificat fără motivație electorală.
Cea mai mare reușită a guvernatorului Evghenia Guțul va realiza-o, cu certitudine, pe tărâmul lingvistic – oferirea statutului de limbă oficială pentru limba rusă și pentru limba găgăuză. Potrivit Articolului 3 al Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, adoptat trei decenii în urmă: “Limbile oficiale ale Găgăuziei sunt limbile română, găgăuză și rusă”. Clauza respectivă se regăsește și în Articolul 16 al Statului Găgăuziei, adoptat un sfert de secol în urmă, așa că succesul îi este garantat noului guvernator. Mai dificilă va fi realizarea promisiunii privind numirea procurorului regional de către Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcan. Într-adevăr, Plaiul de vis al lui Ilan Șor este irealizabil fără un procuror al Găgăuziei numit în funcției fără implicarea Procuraturii generale a Republicii Moldova. Acest deziderat va deveni, probabil, realizabil doar odată cu darea în exploatarea a aeroportului internațional de la Comrat, adică atunci când spațiul aerian al Găgăuziei va fi independent de cel al Republicii Moldova.
Plaiul de vis poate exista doar în izolare...
Ceremonia de învestire a noului guvernator a scos în evidență faptul că Plaiul de vis va fi, cel mai probabil, și unul izolat pe plan național și internațional. Vorba e că procedura de învestire a noului guvernator s-a desfășurat nu doar în lipsa: a) conducerii de vârf a Republicii Moldova; b) deputaților Parlamentului, cu excepția celor aleși pe listele Partidului Șor; c) celor patru foști guvernatori ai Găgăuziei; ci și în lipsa d) reprezentanților corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova. Este o performanță inedită pentru cea de a opta învestire a guvernatorului Găgăuziei.
S-a dovedit că nimeni nu vrea să se asocieze cu Plaiul de vis al lui Ilan Șor. Curios, dar la ceremonia învestirii cel mai mult s-a resimțit lipsa ex-guvernatorului, Irina Vlah. Recent aceasta a participat la inaugurarea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dar iată că a strălucit prin absență la procedura simbolică de confirmare a continuității puterii la nivel regional – transmiterea ștafetei guvernatorului nou ales. Vorba e că Irina Vlah are ambiții de viitor în politica de nivel național și nu-și poate permite nici cea mai mică aluzie la vreo legătură cu legiunea șoristă. Și reprezentanții partidelor pro-rusești au strălucit prin absență. Acestea din urmă una spun și alta visează. Pe de o parte, condamnă declararea neconstituționalității Partidului Șor, iar pe de altă parte, așteaptă ca electoratul șorist, corupt prin acțiuni de binefacere, să li se asocieze.
Putem înțelege și de ce invitația de a participa la inaugurarea noului guvernator a fost ignorată de diplomații din statele europene. Vorba e că învinuirea adusă de șoriști Europei că ar comite un genocid împotriva evreilor pe teritoriul Republicii Moldova este absolut descalificantă. Acest lucru a fost confirmat de luarea de poziție a ambasadorului Israelului în Republica Moldova, care a condamnat speculațiile șoriste și obrăznicia de a pune pe picior de egalitate drama poporului evreu și actele criminale de drept comun comise se liderii șoriști. De asemenea, putem înțelege și reticența diplomaților turci, care au ignorat invitația de a participa la învestire, întrucât Turcia întotdeauna a demonstrat corectitudine în relațiile bilaterale cu Republica Moldova, iar participarea la învestirea marionetei unui escroc condamnat pentru furtul miliardului nu este deloc comme il faut pentru reprezentanții unei puteri regionale.
Este totuși enigmatică lipsa diplomaților ruși la manifestarea de inaugurare. Vorba că Rusia este singura țară oficialii căreia și-au exprimat în mod deschis suportul pentru gruparea șoristă și guvernatorul nou ales: „Autoritățile moldovene sunt obligate să respecte alegerea locuitorilor autonomiei, care au spus un „nu” fără echivoc cursului ruperii legăturilor cu Rusia”. În astfel de circumstanțe, neparticiparea diplomaților ruși la procedura de învestire poate fi legată de promisiunile foarte vagi privind intențiile de cooperare cu Rusia, care se rezumă doar la deschiderea unei reprezentanțe a Găgăuziei la Moscova. Nu este clar în ce scop. Iată dacă promisiunea ar fi fost mai precisă, să zicem s-ar fi referit în mod explicit la convingerea etnicilor găgăuzi care muncesc în Rusia să accepte cetățenia rusească în schimbul participării la operațiunea specială militară, atunci poate lucrurile ar fi luat o altă alură. Dar, nu a fost să fie.
Prietenia veche nu ruginește...
Așadar, e clar de ce la inaugurarea noului bașcan al Găgăuziei nu au dorit să participe: corpul diplomatic străin; foștii guvernatori ai autonomiei, inclusiv Irina Vlah; deputații și reprezentanții partidelor pro-rusești din Republica Moldova. A rămas neelucidată neparticiparea reprezentanților conducerii de vârf a țării. Este de remarcat că s-au auzit totuși câteva voci, care au condamnat refuzul conducerii țării de a participa la manifestarea menționată. Cea mai răsunătoare voce îi aparține lui Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), formațiune care de curând s-a declarat unionistă.
Liderul PLDM, de o manieră curajoasă, a decis să le dea în obraz conducătorilor țării: „Doamna Sandu nu a înțeles, și nu va înțelege vreodată, că a fi Președinte al Republicii Moldova înseamnă a fi Președintele tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Fără excepție. A fi Președinte înseamnă a uni cetățenii, nu a-i dezbina. Președintele RM nu are dreptul să împartă cetățenii în “ai mei” și “alții”. De la domnii Grosu și Recean nici nu avem ce aștepta – ei sunt servitorii doamnei Sandu și nu au treabă cu cetățenii Republicii Moldova. Oamenii mici folosesc puterea pentru fapte mici. Atâta pot. Astăzi, oamenii mici din birourile mari din Chișinău le mai arată o dată locuitorilor Găgăuziei că nu-i respectă și nu-i consideră cetățeni ai RM”. Efectul s-a resimțit peste doar două zile, când președintele Maia Sandu, sub presiunea mesajului PLDM și al jurnaliștilor, s-a văzut nevoită se explice de ce n-a participat la solemnitatea investirii: „Nu cred că este corect să mergi la inaugurarea în funcția unei persoane care în campania electorală a fost susținută de către o grupare criminală și care face parte dintr-un partid politic care, între timp, a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională”.
Ne convingem că critica își are efectul. Mai important este că am sesizat modalitatea în care au ieșit în evidență diferențele de abordate a fenomenelor politice a oamenilor de stat, inclusiv în detenție, și politicienii mici. Pentru Vlad Filat puțin contează că guvernatorul nou ales al Găgăuziei este un simplu substituent al lui Ilan Șor, lucru confirmat de acesta din urmă, care are în palmaresul său condamnarea la 15 ani pentru escrocherie, furtul miliardului și denunțul la adresa lui Vlad Filat pentru că l-ar fi mituit cu $200 milioane. Contează interesul statal, armonia interetnică! Sigur, am putea admite și faptul că elanul cooperant al PLDM are la bază declarațiile lui Șor, precum că ar avea acces la resurse financiare pentru a investi vreo €500 milioane în Găgăuzia. Cu astfel de resurse disponibile prietenia veche nu prinde rugină!
Există totuși o problemă – modalitatea de a discerne între bine și rău, de care dă dovadă liderul PLDM, este contestată nu doar de corpul diplomatic și de foștii guvernatori ai Găgăuziei, ea este contestată și de liderii de opinie din Găgăuzia: “Organizarea demonstrativă de către doamna E. Guțul… a unei videoconferințe publice în Piața din Comrat în cadrul căreia domnului I. Shor i s-a permis să se adreseze… găgăuzilor, este o nerespectare a cerințelor Constituției țării, iar pe de altă parte, o palmă aplicată conducerii Republicii Moldova, în cadrul căreia se regăsește autonomia găgăuză”. Păcat că reprezentanții conducerii țării nu s-au regăsit pe Piața din Comrat ca să audă o lume întreagă cât de răsunătoare poate fi palma aplicată de Ilan Șor. Partea bună este că după intervenția hotărâtă a lui Vlad Filat ne putem aștepta la creșterea ratingului formațiunii în Găgăuzia.
