În R. Moldova ar putea să se desfăşoareun referendum republican pentru modificarea modului de alegere a şefului statului şi a deputaţilor

Partidul Liberal Democrat (PLDM) a constituit sâmbătă, 23 februarie, grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican în vederea modificării modului de alegere a preşedintelui R. Moldova şi a deputaţilor în Parlament, transmite Info-Prim Neo. Peste patru mii de persoane, potrivit organizatorilor, s-au adunat în scuarul Teatrului de Operă şi Balet pentru a participa la acţiunea respectivă. Preşedintele PLDM, Vlad Filat a menţionat că în R. Moldova este nevoie de o reformă constituţională profundă, pentru că în prezent toate organele de stat sunt controlate de o singură persoană. PLDM optează pentru ca şeful statului să fie un mediator între ramurile puterii şi trebuie să fie ales de popor, a declarat el În opinia prim-vicepreşedintelui PLD, Alexandru Tănase, în cazul în care ar fi fost supus unui vot al tuturor cetăţenilor, actualul preşedinte Vladimir Voronin nu ar fi ajuns în această funcţie nici în anul 2001, nici în 2005. El a recunoscut că iniţiativa este tardivă, dar până acum nimeni nu şi-a asumat-o. Potrivit lui, din punct de vedere legal, este timp pentru a modifica prevederile Constituţiei până la alegeri. Dar, a menţionat Tănase, există un obstacol – şi anume votul Parlamentului, care poate depăşi iniţiativa populară. Până la urmă, dacă nu se poate depăşi acest vot, este necesar de a genera o energie în societate, care ar demonstra că această iniţiativă trebuie susţinută, a conchis Alexandru Tănase. Un alt prim-vicepreşedinte al formaţiunii, Mihai Godea a declarat că din această zi, a demarat numărătoarea inversă pentru cei care au guvernat R. Moldova timp de şapte ani. PLDM propune modificarea Constituţiei, astfel ca Preşedintele R. Moldova să fie ales prin vot direct de către populaţie şi nu de către Parlament, conform prevederilor actuale. De asemenea, formaţiunea propune introducerea sistemului electoral mixt, astfel ca 51 de deputaţi să fie aleşi într-o singură circumscripţie electorală naţională (aşa cum sunt aleşi în prezent), iar 50 de deputaţi în circumscripţii uninominale.