În campania electorală din 2014, Partidul Democrat s-a poziționat ca un susținător puternic al integrării europene, în paralel cu menținerea unor relații bune cu Federația Rusă. În platforma sa electorală PDM sublinia că integrarea în UE este cea mai bună opțiune pentru interesul național. Experții, care au analizat gradul de realizare a promisiunilor făcute de PDM în alegerile parlamentare din 2014, constată că în perioada ciclului electoral 2014-2018 relațiile cu UE au atins un punct critic, fără precedent, reflectat în Raportul de progres și în două Rezoluții ale Parlamentului European din iulie și noiembrie 2018. Totodată, în această perioadă, suportul financiar al UE convenit pentru reforma justiției în Republica Moldova a fost sistat, iar suportul macro-financiar a fost suspendat, transmite IPN.
Într-un live pe Facebook, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, a declarat că, din 2016 până în 2019, trei ani la guvernare s-a aflat Partidul Democrat și astfel formațiunea a avut tot instrumentarul pentru a-și îndeplini promisiunile. PDRM propune trecerea de la mandatul reprezentativ la mandatul imperativ, iar mandatul imperativ presupune că cei care vin cu oferte către cetățeni și ei le acceptă, trebuie să-și îndeplinească promisiunile întocmai. În caz contrar, vor fi pasibili de vot de neîncredere din partea cetățenilor, a subliniat Igor Boțan.
Potrivit expertului, promisiunile pe domeniul politicii externe au vizat apropierea de UE, susținerea puternică a vectorului de integrare pentru bunăstare, stabilitate și libertate în Republica Moldova. Igor Boțan menționează că această promisiune a fost însoțită de eforturile PDM prin desfășurarea unei campanii, inițiate de fostul președintele al partidului, Marian Lupu, imediat după alegeri. Aceasta a avut scopul să convingă cetățenii să susțină inițiativa formațiunii de a depune, către anul 2019, cererea ca Republica Moldova să devină țară candidat pentru aderare la UE. „Acest lucru, din păcate, nu s-a întâmplat și nu s-a întâmplat pentru că au intervenit factori despre care noi, cetățenii, nu am știut, dar noi nu putem spune că nu au știut cei care au făcut promisiuni. Cei care au făcut promisiuni știau, pentru că au și participat la oferirea garanțiilor pentru Banca Națională, atunci când Banca Națională a făcut manevrele, despre care știm, a încercat să salveze sistemul bancar din țara noastră, care a fost devalizat”, a mai spus Igor Boțan.
Autorii analizei promisiunilor constată că, pe perioada ciclului electoral 2014-2018, relațiile cu Federația Rusă s-au deteriorat considerabil, iar eforturile de înlăturare a barierelor pentru accesul produselor moldovenești pe piața rusă au fost substituite de către autoritățile ruse prin condiționări politice: victoria PSRM la viitoarele alegeri parlamentare. Autoritățile moldovene au explicat deteriorarea relațiilor moldo-ruse prin faptul că au trebuit să întreprindă un șir de măsuri de răspuns împotriva unor acțiuni neprietenoase ale Federației Ruse. Printre acestea se numără menținerea embargoului asupra importului produselor moldovenești pe piața rusă, în pofida acordului bilateral privind liberul schimb; distrugerea demonstrativă repetată a produselor moldovenești importate în Rusia; reținerea nefondată a oficialilor moldoveni care tranzitau teritoriul Rusiei pentru a ajunge la destinație etc.
Referindu-se la aspectele economice, Iurie Morcotîlo, expert economic, a comunicat că au fost identificate 19 promisiuni lansate în campania electorală din 2014. Acestea sunt grupate pe trei dimensiuni: economia și locurile de muncă, migrația, precum și agricultura. Din cele 19 angajamente, au fost realizate, cel puțin parțial, 11, însă situația nu este atât de bună, după cum pare la prima vedere. Astfel, în domeniul economie și finanțe, Partidul Democrat a promis un set de măsuri fiscale, stimularea angajatorilor pentru a crea locuri de muncă în sectorul formal, dar și stimularea întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, se planifica faptul ca în următorul ciclu electoral salariile și pensiile să crească de două ori, iar anual în Republica Moldova să vină în jur de un miliard de euro investiții directe.
Iurie Morcotîlo a menționat că scutiri fiscale au fost, însă majoritatea în perioada 2017-2018. Cu toate că au fost depuse eforturi pentru stimularea fiscală, salariile și pensiile nu au crescut de două ori. Creșterea în termeni nominali a fost de 30-40%, iar în termeni reali – de aproape două ori mai mică. „Ba mai mult, trebuie de menționat că orice partid care promite că, într-un ciclu electoral, salariile sau pensiile o să crească de două ori, aceasta mai mult miroase a populism și orice alegător trebuie să fie în gardă, fiindcă în mod real creșterile salariale și de pensii pot fi în jur de 20-40%”, a mai spus expertul.
Potrivit lui, situația mediului de afaceri nu s-a schimbat prea mult, iar investițiile directe, din cauza fraudei bancare, au scăzut – volumul anual al investițiilor străine directe în perioada 2014-2017 fiind sub 200 de milioane de dolari. O constrângere pentru atractivitatea investițională a Republicii Moldova rămâne calitatea mediului de afaceri. Volumul scăzut al investițiilor, inclusiv și a celor străine, are mai multe consecințe negative asupra calității creșterii social-economice a Republicii Moldova.
