La Bălți dispar zonele verzi, iar în consecință este afectat mediul înconjurător și au de suferit locuitorii orașului. Este constatarea eco-activistului Maxim Burduja, care dă vina pe administrația publică locală. Într-o conferință de presă la IPN, Maxim Burduja a spus că spațiile verzi ajung în proprietate privată și pe aceste terenuri sunt inițiate construcții. Autoritățile nu au niciun interes să păstreze aceste teritorii pentru populație și doar societatea civilă și-a asumat acest angajament.
Eco-activistul susține că, pe parcursul anilor, Consiliul municipal din Bălți a încălcat de mai multe ori legislația care reglementează gestionarea patrimoniului cultural. Un exemplu în acest sens sunt și deciziile din 2013-2014 prin care două terenuri din Grădina publică din Bălți au fost vândute la un preț derizoriu. Recent, Curtea de apel Bălți a constatat că terenurile nu puteau fi vândute pentru că fac parte din patrimoniul public.
Maxim Burduja a precizat că legea interzice construcțiile în spațiile verzi fără o expertiză ecologică și fără acceptul oamenilor care locuiesc în preajmă. Dar aceste prevederi sunt ignorate. Autoritățile eliberează autorizații de construcție și comerț la prețuri derizorii. Așa se face că în Grădina publică din oraș au ajuns să fie ridicate mai multe clădiri.
Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a remarcat, în aceeași conferință de presă, că ilegalitățile au început încă în anul 2000, când mai mulți agenți economici, având susținerea unor funcționari publici, au reușit să înstrăineze terenurile respective din proprietatea publică. „Noi nu venim împotriva unor agenți economici, noi vrem ca legea să triumfe. Persoanele fizice și juridice trebuie să respecte legea, inclusiv funcționarii publici care sunt în serviciul cetățeanului”, a subliniat directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.