Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (10 -16.08.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
CONSILIUL DE SECURITATE
Președintele Igor Dodon a anticipat că în ședința acestui for din 10 august vor fi luate decizii importante, dar acestea nu au impresionat deloc opinia publică.
Ce cred despre subiectele discutate istoricul Gheorghe Cojocaru,
Deputații PAS, Dumitru Alaiba și Sergiu Litvinenco deputatul PPDA Alexandru Slusari.
PROTESTUL AGRICULTORILOR
Agricultorii și guvernarea au atins un compromis, însă aceasta s-a produs după o săptămână de acțiuni de proteste și deplasarea tehnicii agricole pe asfaltul de la Chișinău, confruntări verbale și confruntări cu poliția, etc.
Pe fundalul impasului agricol Serviciului Fiscal de Stat a anunțat că în Republica Moldova plătesc impozite 2515 milionari.
PROTESTUL PAS
Partidul Acțiune și Solidaritate a organizat duminică, 16 august, o acțiune de protest cu sloganul „Învingem hoția, oprim sărăcia” în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” de la Chișinău.
ALEGERI PREZIDENȚIALE
Președintele Igor Dodon e convins că alegerile prezidențiale programate pentru 1 noiembrie curent nu vor fi amânate.
O părere diametral opusă o expune Victor Pelin într-un Op-Ed pentru IPN. El pledează pentru revenirea la alegerea președintelui în Parlament.
VIAȚA DE PARTID
În pofida afirmațiilor că PDM s-a „purificat” și refăcut, echipa se rărește: după excluderea lui Vladimir Andronachi, dar și a lui Eugeniu Nichiforciuc, OT Cahul iese din partid.
După ce PAS și Platforma DA a acceptat propunerea PDM de a dezbate criza din agricultură pe o platformă parlamentară neoficială, în afara regulamentului Parlamentului, analistul politic Anatol Țăranu atestă „un cadou de imagine pentru Dodon”
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Expertul Igor Boțan și Adrian Belîi, șeful Departamentului clinic Anestezie și Terapie Intensivă de la Institutul de Medicină Urgentă, prezenți în cadrul dezbaterilor publice: „Cine și de ce nu se teme de COVID-19?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul în medicină Ala Tocarciuc, într-un Op-Ed pentru IPN: „niciun model matematic nu ne va scoate din ceață, în cazul când calitatea datelor primare va rămâne joasă și dacă nu avem instrumente de validare a acestor date.
Statul are mai multă încredere că în grădinițele private se vor respecta cerințele epidemiologice decât în cele aflate în gestiunea lui.
ECONOMIE
Sunt în curs de constituire 16 Platforme Industriale Multifuncționale.
Programul-pilot urmează să fie pus în aplicare în următorii 3 ani.
România rămâne cel mai important partener comercial al Republicii Moldova.
Gazoductul Ungheni – Chișinău va fi inaugurat pe 27 august curent, când Republica Moldova sărbătorește Ziua Independenței
PARTENERIATUL ESTIC
Dionis Cenușa, politolog, apreciază capacitatea de rezistență a Republicii Moldova, componentă a PaE, la crize de ordin intern și de ordin extern”.
Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu: „Să nu uităm că societatea din Republica Moldova este profund divizată după criteriul apartenenței acestui stat la un anumit model.
MOLDOVA PE PLAN EXTERN
Discuția telefonică între miniștrii apărării de la Chișinău și Kiev prezintă interes și la Moscova.
Președintele Igor Dodon l-a felicitat printre primii pe Alexandr Lukashenka cu ocazia realegerii în funcție de președinte, ceea ce în viziunea lui Nicu Popescu, ex-ministru de externe, este „încă o bilă neagră pentru politica externă a Moldovei”.
Evenimentele săptămânii, detaliat
CONSILIUL DE SECURITATE
Președintele Igor Dodon a anticipat că în ședința acestui for din 10 august vor fi luate decizii importante. Totodată el a numit „tradițional” subiectul ce ține de „furtul miliardului și situația aeroportului”.
În contextul problemelor bancare, încă pe data de 11 iunie 2013, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a prezidat ședința Consiliului Suprem de Securitate. „Vor fi întreprinse măsurile necesare pentru a împiedica acapararea sistemului bancar de către grupuri criminale. Organele abilitate ale statului urmează să monitorizeze cu maximă atenție piața bancară și să intervină prompt în cazul constatării unor nereguli”, declarase la acea vreme Nicolae Timofti.
Faptul că „organele abilitate ale statului” au acționat concertat și eficient tocmai pentru a fura banii contribuabililor și pentru a da acoperire jafului bancar, au făcut ca subiectul să devină o temă „tradițională” (de scărpinat limba) a întregii ierarhii de responsabili de recuperarea miliardului.
După ședință, „tradițional”, președintele a spus că „prejudiciul direct cauzat statului este de 13,3 miliarde de lei, fără procentele pe care le plătim la Banca Națională. „Recuperat, plus sechestrat, adică bani deja transferați la buget și plus, active sechestrate – la această etapă sunt 6,3 miliarde de lei – ceea ce este practic dublu față de ceea ce am avut la începutul anului. Și aici este vorba doar despre surse interne”, a declarat șeful statului.
Potrivit lui Igor Dodon, în ceea ce ține de recuperarea banilor de peste hotare, „nimeni nu a făcut nimic, dar o bună parte, adică marea majoritate a banilor, au fost transferați în afara țării”. Președintele afirmă că sunt 51 de cereri de asistență juridică internațională, iar cu 19 state există comisii rogatorii, ceea ce înseamnă că în timpul apropiat va începe arestarea activelor în afara țării. Igor Dodon a mai spus că deja cunosc unde sunt activele în străinătate.
Comentând intervenția președintelui, istoricul Gheorghe Cojocaru a remarcat: „Declarația președintelui Dodon precum că s-a recuperat deja circa o jumătate din miliardul de dolari dispărut în urma „furtului secolului” nu numai că n-a produs vreo senzație, dar și în loc să fie știrea zilei sau a săptămânii cel puțin, a trecut practic neobservată și necomentată în spațiul public. Cifrele de miliarde de lei recuperați, potrivit președintelui, sau sechestrul de miliarde asupra unor bunuri ale celor suspectați de marea fraudă bancară nu mai impresionează pe nimeni în aceste timpuri complicate de pandemie și de secetă necruțătoare.
Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, susține că președintele minte. Potrivit lui, „din acestea, cică, 2,5 miliarde sunt deja încasate în buget și pe restul banilor (3,8 miliarde) sunt aplicate sechestre. Două minciuni. Una copiată de la Plahotniuc, alta nouă, inventată de Dodon”, a scris Alaiba.
„Noi din 2017 vorbim pe silabe, explicăm că veniturile din lichidare (vândute sedii, mașini, etc) nu pot fi „active recuperate”. Poți vinde toate clădirile BEM, dar miliardul va rămâne furat și nerecuperat. Dodon spune aceeași minciună pe care o spunea Plahotniuc”, afirmă Alaiba.
Cu referire la restul banilor – sechestre de 3,8 miliarde lei. Potrivit deputatului e „o minciună gogonată să numești sechestrul (impunerea sechestrului – n.r.) drept „active recuperate”. După ce se pune sechestru urmează o birocrație întreagă prin judecăți până banii sunt confiscați și încasați în buget. Deseori sechestrele sunt pur și simplu scoase și banii revin la proprietar”.
Iar colegul său Sergiu Litvinenco susține că banii despre care vorbește președintele sunt, de fapt, bani „virtuali”, niciun leu real nu a ajuns în bugetul statului.
Totodată, deputatul își pune întrebarea care este rostul ședințelor Consiliului Suprem de Securitate „dacă nu rezolvă nimic?”.
Examinarea situației din agricultură a fost alt subiect din agenda ședinței CSS și sugera că autoritățile au găsit surse pentru a compensa pierderile fermierilor. Dar șeful statului a menționat doar că țara își menține securitatea alimentară chiar și în condițiile când, „suntem la 50% față de anul trecut” la grâu și porumb, este afectată pomicultura, unde cele mai afectate sunt caisele – 80%, piersicii -50% și merele 20-30% față de anul trecut.
Consiliul Suprem de Securitate a considerat suficient că executivul a mărit cu 200 de milioane de lei fondul de subvenționare a agriculturii, de la 900 de milioane la 1 100 milioane de lei și a identificat încă 300 de milioane din resurse interne. „Am acordat maxim ce am putut, am decis să deschidem un cont special unde toți cei care pot să vină cu un suport. Sunt ferm convins că și partenerii externi vor veni cu un suport”, a încheiat Igor Dodon, referindu-se, probabil, și la Federația Rusă care a promis un cadou de 40-50 de mii de tone de motorină în preajma alegerilor prezidențiale din țara noastră.
Totodată, deputatul PPDA Alexandru Slusari, având în vedere că fermierii și-au gajat case, terenuri, tehnică agricolă, pe care ar putea să le piardă, a declarat că o soluție ar fi reeșalonarea pentru 12 luni a creditelor tehnice perfectate.
PROTESTUL AGRICULTORILOR
Agricultorii au solicitat ca resursele financiare alocate pentru acoperirea pierderilor financiare suportate să fie de cel puțin trei mii de lei per hectar. De asemenea, ei solicită scutiri la plata impozitelor salariale și funciare, dar și vacanță fiscală pentru primele șase luni ale anului 2021.
Agricultorii au cerut convocarea ședinței extraordinare a Parlamentului pentru a adopta deciziile de implementare a revendicărilor înaintate.
Andrei Dînga, agricultor din Ștefan Vodă, a declarat pe 11 august că sunt agricultori din aproximativ 14 raioane ale țării, care se vor aduna în șase locuri, fiind vorba despre trasee naționale inclusiv. Potrivit lui, în cazul în care revendicările nu vor fi îndeplinite de autorități, protestul va fi extins și în capitală.
Fermierii spun că autoritățile fac doar promisiuni, în loc să vină cu soluții pentru a sprijini sectorul agricol, care s-a pomenit într-o situație dezastruoasă din cauza secetei și a grindinei. Astfel, premierul Ion Chicu a promis pe 13 august că Guvernul va aloca la anul bani pentru restabilirea sistemului de irigare din raioanele raionul Ștefan Vodă și Căușeni.
După această discuție cu premierul Ion Chicu, agricultorii din Căușeni și Ștefan Vodă ( portalul Agrobiznes scrie și despre fermierii din Hâncești, Căușeni și Leova) au decis să vină la Chișinău să protesteze în fața Guvernului și să ceară mai mult sprijin.
Pe data de 14 august presa a scris că resursele fermierilor sunt atât de limitate, încât la Telecentru au ajuns doar 23 de fermieri cu tehnica agricolă din circa 70 aflați la Căușeni, Grigorievca, dispuși și ei să protesteze în capitală. „Unul n-are revizie tehnică, altul nu are asigurare, celuilalt nu i-a ajuns motorină, altora li s-a spus că nu au dreptul”, a declarat un protestatar.
„De ieri am fost opriți de 4 ori de poliție, la fiecare tractor câte doi polițiști. Verificau tot, testul de alcoolemie, actele și ne rețineau pe 2-3 ore ca să venim târziu în Chișinău”, a declarat Nicolae Belotcaci, din Ștefan-Vodă. Agricultorii din Cimișlia și Hâncești, opriți de forțele de ordine lângă lacul Dănceni, au blocat șoseaua Chișinău-Hâncești.
Șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Marin Maxian, a declarat că a fost nevoie de intervenția mascaților în condițiile în care protestatarii au încercat să pornească cu tehnica agricolă spre Capitală. Acesta a precizat că acțiunile lor contravin dispoziției 416 eliberată de Primăria capitalei. Mascații au format un cordon pentru ca tractoarele să nu poată trece. Poliția le-a permis protestatarilor să intre cu tractoarele în capitală doar vineri seara, peste 24 de ore de la instalarea interdicției.
Deputatul Alexandru Slusari a dat o replică învinuirilor premierului precum că protestele ar fi organizate de Platforma DA: „Mă simt flatat de afirmația respectivă, dar acolo, printre protestatari, din câte am observat, sunt membrii diferitor partide și chiar mulți din PDM. Așa că politica nu a fost factorul liant al fermierilor - seceta nu a ales să lovească după culoarea politică, i-a afectat pe toți deopotrivă! De fapt, organizatorul principal al protestelor este actuala guvernare care a reacționat la catastrofa din agricultură cu neglijență crasă și atitudine arogantă. Și pentru acest Guvern, ca și pentru multe alte guverne de până acum ramura agricolă a rămas la statutul de cenușăreasă.”
Reprezentanții asociațiilor și federațiilor agricole din țară au remarcat în cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul Ion Chicu că nu doresc să transfere problemele economice pe seama statului și au venit cu propuneri concrete, care nu necesită investiții financiare imediate. În special, ei au solicitat scutirea de la plata impozitelor pe salarii și impozitele funciare pentru fermierii afectați de dezastre naturale în 2020 și să se introducă vacanțe fiscale în primele șase luni ale anului 2021. În plus, fermierii au solicitat Guvernului să ia măsuri pentru a proteja producătorii autohtoni de măfurile de import ieftine.
Pe fundalul impasului agricol a venit informația Serviciului Fiscal de Stat că 2515 persoane, cu vreo 700 de persoane mai mult decât în anul precedent, au obținut, în 2019, venituri mai mari de un milion de lei. În total, veniturile lor depășesc 9 miliarde de lei.
PROTESTUL PAS
Partidul Acțiune și Solidaritate a organizat duminică, 16 august, o acțiune de protest cu sloganul „Învingem hoția, oprim sărăcia”. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”. La manifestație au participat inclusiv cetățeni veniți din diferite raioane ale țării, care au păstrat distanța socială și au purtat măști.
În fața participanților au luat cuvântul Maia Sandu, deputații Sergiu Litvinenco, , Lilian Carp, reprezentatul diasporei Iurie Lozinschi, antreprenorul Vlad Șuleanschi, producătorul agricol Diana Crudu.
În special, lidera PAS a reiterat apelul către deputați să revină în Parlament în mod de urgență, să adopte legile necesare ajutoarelor pentru agricultură, pentru economie, pentru asigurarea circulației oamenilor și pentru oprirea răspândirii virusului. „Noi suntem aici ca să le promitem că la toamnă o să-i alungăm de la guvernare și o să le cerem socoteală pentru toate fărădelegile pe care le fac”, a menționat aceasta.
Vorbitorii s-au referit la problemele cu care se confruntă oamenii în această perioadă, criza sanitară, criza economică și seceta. Potrivit lor, corupția și incompetența actualei guvernări amplifică aceste probleme aducând sărăcie, nedreptate, incertitudine, disperare și izolare.
ALEGERI PREZIDENȚIALE
Vineri, în cadrul emisiunii sale de pe rețele de socializare președintele Igor Dodon a declarat că alegerile prezidențiale programate pentru 1 noiembrie curent nu vor fi amânate, iar dânsul va anunța la începutul lunii septembrie dacă va candida sau nu. Șeful statului a anunțat că își va prezenta în scurt timp raportul de activitate pentru trei ani și jumătate.
„Poziția mea fermă e că alegerile trebuie să aibă loc pe 1 noiembrie 2020. Punct. Noi nu vom cere amânarea alegerilor. Perioada electorală începe la finele lunii august, începutul lui septembrie. Până pe data de 11 septembrie noi vom ști exact cine sunt candidații la funcția de președinte”.
O părere diametral opusă o expune Victor Pelin într-un Op-Ed pentru IPN. El pledează pentru revenirea la alegerea președintelui în Parlament. Pentru aceasta, formațiunile politice ar trebui „să pornească de la necesitatea restabilirii legalității și eliminării efectelor capturării instituțiilor statului. În acest sens, este necesară conlucrarea cu actuala componență a CC pentru anularea hotărârii CC din 4 martie 2016 și revenirea la modalitatea constituțională de alegere a șefului statului”, opinează autorul.
Comisia pentru reforma constituțională, instituită recent, ar avea o singură sarcina – argumentarea „revizuirii unui set de hotărâri ale Curții Constituționale care au depășit câmpul constituțional și/sau care au depășit limitele de competență constituțională a Curții”, celelalte fiind irelevante, crede el.
Pornind de la faptul că fracțiunile parlamentare din opoziție, alături de fracțiunea PDM, întrunesc o majoritate calificată de 3/5, acestea l-ar putea alege în funcția de președinte pe - spre exemplu - ex-vicepreședintele PDM, Ion Sturza, care a încercat să contribuie la ieșirea țării din criză în decembrie 2015.
VIAȚA DE PARTID
Deputatul Vladimir Andronachi a înștiințat presa că părăsește fracțiunea parlamentară a PDM. El și-a motivat decizia prin faptul că „un grup minoritar, în frunte cu Pavel Filip, a capturat orice proces decizional în interiorul partidului și acționează exclusiv în interese proprii și subiective. Sunt gata să revin în fracțiunea Partidului Democrat și să contribui la dezvoltarea formațiunii din prima zi când Pavel Filip și micro echipa sa nu va mai fi în partid sau la cârma acestuia”, se arată în declarația lui Andronachi. „În partea ce ține de activitatea parlamentară, voi continua să contribui din calitatea de deputat neafiliat”.
În scurt timp, Biroul Executiv al PDM a decis excluderea lui Vladimir Andronachi, dar și a lui Eugeniu Nichiforciuc din Partidul Democrat: „Nu poți pleca de acolo de unde nu ești”, se spune într-un comunicat al PDM.„ Este clar că vor lucra împreună cu socialiștii”, a comentat analistul Anatol Țăranu noua regrupare din Parlament.
Reacționând la excluderea lui Vladimir Andronachi, toți membrii Organizației Teritoriale Cahul a Partidului Democrat, în număr de 33 de persoane, au anunțat sâmbătă că părăsesc formațiunea. Într-un comunicat de presă emis, semnatarii își exprimăm dezamăgirea și dezacordul față de acțiunile conducerii Partidului Democrat, care au dus la plecarea din partid și fracțiunea PDM a deputatului Vladimir Andronachi. „În locul chemării la un dialog, a fost inopinat trasă sentința: Nu poți pleca de acolo de unde nu ești. Și asta au spus-o acei membri care se simt foarte aproape de partid de la distanța și înălțimea fotoliilor sale”, se arată în comunicat.
Vicepreședinta PDM, Monica Babuc a luat apărarea lui Pavel Filip într-un mesaj pe FB, adresat, în special, partizanilor din teritoriu, pe care îl încheie cu: „Eu cred în Dumneavoastră, stimați colegi, în PDM și în președintele Pavel Filip!”.
După ce Partidul Democrat din Moldova a propus organizarea unei întâlniri pe platformă parlamentară în formatul PDM, PSRM, PAS și Platforma DA, analistul politic Anatol Țăranu observă că opoziția pro-europeană din Parlament, cu un debordant infantilism politic, a acceptat propunerea PDM de a dezbate criza din agricultură pe o platformă parlamentară neoficială, în afara regulamentului Parlamentului.
În consecință,potrivit lui, PAS și Platforma DA, acceptând dialogul cu PSRM și PDM în cadrul așa-numitei platforme parlamentare, în condițiile excluderii grupurilor parlamentare Candu-Șor pe motiv de apartenență la oligarhie, transmit un semnal clar în societate că socialiștii și pd-știi trebuie percepuți ca grupări non-oligarhice. Un cadou de imagine pentru Dodon greu de supraapreciat;
Analistul susține că „pe acest fundal, apelurile disperate ale PAS și DA, despre necesitatea convocării în regim de urgență a unei sesiuni parlamentare extraordinare, cu lejeritate sunt dezbătute de socialiști prin argumentul batjocoritor, că acest lucru va fi posibil doar „atunci când vom ști că toate propunerile cu care venim în Parlament vor avea acoperire financiară și vor fi susținute și realizate de Guvernul Republicii Moldova”.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Expertul Igor Boțan este de părere că cei care nu cred în existența noului tip de coronavirus nu sunt rău intenționați, ci se raportează la comportamentul autorităților, cum ar fi, de exemplu, biserica. Or, biserica, potrivit sondajelor, este autoritatea cu cel mai înalt nivel de încredere din partea cetățenilor. În opinia sa, comportamentul negaționiștilor, de asemenea, a fost determinat și de atitudinea indulgentă a poliției față de nerespectarea măsurilor de protecție, precum și a înalților demnitari care abia acum au început să poarte măști de protecție.
Adrian Belîi, șeful Departamentului clinic Anestezie și Terapie Intensivă de la Institutul de Medicină Urgentă: „Lăsat singur ca instituție sau ca ramură, sistemul sanitar nu va fi în stare să contrabalanseze o asemenea proporție înaltă a persoanelor cu convingeri negaționiste față de COVID-19. Dar, sunt și alte instituții și sectoare care ar putea ajuta. De exemplu, cadrul universitar-didactic, care este implicat în elaborarea și cercetarea aspectelor pur medicale. Nu atât de mulți oameni sunt în stare să elaboreze documente și cercetări cu emitere de concluzii. Practic, există un deficit de persoane care să se ocupe de promovarea extensivă a aspectelor științifice și de distribuire în masă care să ajungă la fiecare cetățean”, a declarat medicul.
Opiniile de mai sus au fost exprimate la dezbaterile publice: „Cine și de ce nu se teme de COVID-19?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul în medicină Ala Tocarciuc, într-un Op-Ed pentru IPN: „Unele țări folosesc date despre numărul de spitalizări, alții folosesc datele despre numărul de adresări din medicina primară. Se mai urmărește numărul contacților, și nivelul imunității colective. Se mai aplică și diferite formule, rate, logaritmi, care ajută să se calculeze o predicție cel puțin pentru o perioadă scurtă de 7 zile în unele raioane.
Moldova ar putea prelua multe din aceste modele matematice, pentru a evalua și a prezice evoluțiile pentru perioadele imediat apropiate a pandemiei și a preveni astfel unele focare sau crize. Doar că niciun model matematic nu ne va scoate din ceață, în cazul când calitatea datelor primare va rămâne joasă și dacă nu avem instrumente de validare a acestor date.
Noi acum mergem prin această furtună cu ochii legați și noi vrem să ieșim la mal cât mai repede. Avem doar două opțiuni: putem ieși ghidați sau putem aștepta să ne scoată valul. Dacă vrem să ieșim conduși corect, avem nevoie de decizii corecte și prompte ale celor care ne conduc.
În altă ordine de idei, specialista a precizat că actualmente vaccinul rusesc contra noului tip de coronavirus este un produs în fază cercetare. Are același statut ca și alte 160 de vaccinuri aflate în cercetare, dintre care opt, inclusiv cel rusesc, sunt în faza trei de studiu. Dânsa consideră drept pripită intenția președintelui de a solicita vaccinul rusesc pentru cetățenii Republicii Moldova.
Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a decis reluarea activității grădinițelor private, începând de astăzi, 17 august.
În luna mai, Ministerul Educației afirma că ar putea deschide - referindu-se la cele de stat, bineînțeles - grădinițele înainte de 1 septembrie, însă doar dacă autoritățile locale vor asigura respectarea regulilor de igienă în instituții și le vor dota cu săpun și dezinfectanți. Ar putea fi redus și numărul copiilor în grupe, însă un protocol unic, care să stabilească etapele ieșirii din carantină a grădinițelor, nu a fost încă elaborat atunci.
Natalia Grîu, secretar de stat în minister, spunea că e vorba de „grup sanitar în interior, apă caldă, alte condiții vizează numărul de copii, protocolul de comportament, cum vine copilul dimineață, în ce stare este acest copil, există sau nu există lucrător medical în instituția de educație timpurie”.
ECONOMIE
Șeful Guvernului s-a întâlnit cu președinții de raioane, unde vor fi create cele 16 Platforme Industriale Multifuncționale - Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Criuleni, Dondușeni, Dubăsari, Florești, Glodeni, Ialoveni, Ocnița, Leova, Râșcani, Sângerei, Șoldănești și Telenești. ODIMM a fost desemnată Unitatea de implementare a proiectului.
Premierul a accentuat importanța industrializării țării pentru dezvoltarea economică: „Suntem conștienți că fără a industrializa țara, fără a crea posibilități potențialilor investitori de lansare a producerilor în Republica Moldova vom continua să fim dependenți de agricultură, de factorul climateric și vom continua să exportăm grâu, în timp ce procurăm produse cu valoare adăugată înaltă de peste hotare”.
Programul-pilot de creare a PIM în 16 raioane ale țării urmează să fie pus în aplicare în următorii 3 ani. Lansarea programului va contribui la dezvoltarea socio-economică regională a țării, creșterea competitivității și crearea a noi locuri de muncă. Guvernul a prevăzut 50 de milioane de lei pentru conectarea terenurilor selectate la utilitățile de infrastructură.
România rămâne cel mai important partener comercial al Repuvlicii Moldova. Conform datelor oficiale ale Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri din România, la data de 31 mai 2020, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Moldova a fost de 728 milioane USD.
„Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor comerciale totale a scăzut cu 19,25%, în principal, ca o consecință a contracției economiilor celor două state, cauzate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, Romania rămâne cel mai important partener comercial al Republicii Moldova!”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Chișinău.
Și în 2019 România a fost cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Conform datelor statistice de la București, volumul total al comerțului bilateral a depășit 2,2 miliarde dolari.
După ce premierul de la București, Ludovic Orban, a anunțat recent finalizarea construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, accentuând că acest obiectiv nu a avut parte și de o inaugurare pe măsura importanței sale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, oficialul român a fost invitat în stânga Prutului. Omologul său, Ion Chicu, a declarat că gazoductul va fi inaugurat pe 27 august curent, când Republica Moldova sărbătorește Ziua Independenței, pentru „a-i da importanță națională acestui obiectiv”.
PARTENERIATUL ESTIC
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, și columnist principal al Agenției de presă IPN, a specificat că în martie 2020, Uniunea Europeană a lansat o comunicare nouă privind ce va fi cu această regiune PaE după 2020. Accentul noilor eforturi va fi pus pe reziliență, ceea ce va însemna că UE este interesată de crearea unor capacități interne la nivel de fiecare țară- parte din această zonă, astfel încât acestea să reziste la crize de ordin intern și de ordin extern”, a notat politologul.
Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu: „Să nu uităm că societatea din Republica Moldova este profund divizată după criteriul apartenenței acestui stat la un anumit model. Există componenta moldovenistă a societății moldovenești, care este de părere că Republica Moldova trebuie să fie un stat aparte, suveran, independent, cu toate atributele. În acest caz, reziliența este de o anumită natură. Dar este și o altă parte a societății care crede că Republica Moldova nu poate să existe ca un stat independent, pentru că nu are această capacitate de supraviețuire. Este vorba despre curentul unionist, care crede că Republica Moldova, din punct de vedere al organizării statale, este un element tranzitoriu, spre ceea ce se numește statul național românesc, din care Republica Moldova ar putea să facă parte, în caz dacă se va reveni la procesele naturale istorice, care s-au petrecut în Europa, cu toate consecințele. Din acest punct de vedere, eu cred că reziliența statală este cea mai importantă astăzi”, a mai spus Anatol Țăranu.
MOLDOVA PE PLAN EXTERN
Moldova – Ucraina – Rusia Dialogul telefonic al miniștrilor apărării din Republica Moldova și Ucraina, care a avut loc pe 11 august a fost remarcat de presa rusă. Astfel, cu referință la surse ucrainene s-a scris că ministrul apărării Andrii Taran a examinat la telefon cu șeful departamentului defensiv al Moldovei consolidarea cooperării militare între state. Conform sursei, miniștrii au discutat chestiuni privind evoluția securității regionale, precum și a importanței interacțiunii cu partenerii și organizațiile internaționale în scopul asigurării stabilității în regiunea Europei de Sud-est. Cu trimitere la comunicatul părți ucrainene, se subliniază că în cadrul convorbirii s-a pus accent pe căile de activizare a cooperării bilaterale în domeniul apărării.
În context, se amintește recenta vizită la Kiev a ministrului afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea, care, în special, a exprimat mulțumiri Ucrainei pentru sprijinul acordat în soluționarea diferendului transnistrean. Demnitarul nostru remarcase că mulțumirea este exprimată în contextul determinării „unor soluții durabile în procesul de reglementării transnistrene”.
Moldova – Belarus Imediat după alegerile din Belarus, Igor Dodon l-a felicitat – „în numele poporului moldovenesc și al său personal” – pe Alexandr Lukashenka cu ocazia unei victorii electorale contestate. A șasea realegere în funcția de președinte a fost salutată doar de liderii Rusiei, Chinei, Turciei, Azerbaidjanului, Armeniei, Tadjikistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Siriei și Venezuelei, iar de la Bruxelles și Strasbourg s-a dat semnalul unor sancțiuni împotriva Minskului.
Vineri, președintele Dodon a redus semnificația politică a mesajului său la ponderea unui gest de rutină, spunând că așa i-a cerut protocolul. Președintele s-a eschivat să comenteze imaginile cu protestatarii bătuți – „nu este bine” – dar a stăruit asupra drumurilor bune etc., din această țară.
Guvernarea și-a dat „contribuția” la evenimentele din Belarus și prin Adrian Lebedinschi și Alexandru Jolnaci, ambii socialiști, au făcut parte din echipa de observatori la alegeri din partea CSI, care nu a raportat nici o iregularitate în alegerile, după care belarușii au început protestele.
Fostul ministru de externe în guvernul Sandu, Nicu Popescu a reacționat la situație: „încă o bilă neagră pentru politica externă a Moldovei”. Pe FB și Twitter, dar și pe pagina oficială, MAEIE și-a exprimat, pe data de 15 august, „întreaga solidaritate cu poporul belarus, continuând să susținem consolidarea democrației, prosperitatea, stabilitatea și independența Republicii Belarus - țară prietenă și partener tradițional important de cooperare al Republicii Moldova”.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Spre deosebire de sectorul participativ, care lansează mesaje publice privind pericolul, răspândirea, preîntâmpinarea, sesizarea etc. a coronavirusului, autoritățile nu vin cu explicații asupra întregii diversități de manifestare, combatere și tratare a infecției, care ar spori vigilența și prudența oamenilor în raport cu maladia.
Transpunerea în fapt a oricăror planuri este punctul slab al autorităților, în special, de la Chișinău, intențiile fiind „implementate” cel mai bine doar pe hârtie. Deocamdată, autoritățile centrale nu mai arată alte – în afară de „7 modeluri” pentru școli – implicări pentru funcționare a instituțiilor de învățământ pe timp de pandemie.
Deși în cazul intemperiilor din alți ani, întâmplate în condiții mai puțin dramatice, autoritățiile apelau fără sfială la sprijinul comunității internaționale, de această dată Chișinăul nu-și manifestă îngrijorarea, ba dimpotrivă, etalează „securitatea alimentară”.
Încă adineaori autoritățile spuneau că revenirea moldovenilor acasă ar scoate țara din nevoi. Iată că s-a împlinit. Unde încep oportunitățile generate de situație, lăsând în spate iluziile pierdute?
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".
