În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene. Totodată, în funcția de subofițer vor putea fi angajate persoane care au împlinit vârsta de 20 de ani, plafonul de vârstă urmând să se micșoreze cu un an. Iar pentru a deține o funcție de conducere, ofițerul de informații va trebui să dețină o vechime de muncă în cadrul SIS nu mai mică de 3 ani. Prevederile se conțin într-un proiect de modificare a Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, supus consultărilor publice pe platforma Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, transmite IPN.
În cadrul consultărilor a fost supus dezbaterilor și proiectul noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate. În acest sens, directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat că de când există legea în vigoare în ea s-a intervenit peste 30 de ori, din acest considerent s-a decis rescrierea actului legislativ respectiv. Potrivit lui, proiectul noii legi prevede direcțiile de bază ale activității Serviciului, cele mai importante fiind – informativă externă și contrainformativă. A treia este activitatea specială de investigație, dacă SIS participă la investigarea unei infracțiuni.
Alexandru Musteața a menționat că au fost operate câteva modificări cu privire la modalitatea de numire și demisie a directorului. Or, potrivit lui, în actuala lege există ambiguități. În noua lege se păstrează mandatul de cinci ani ale directorului SIS, cu dreptul de a deține nu mai mult de două mandate consecutive. O prevedere nouă este instituirea a celei de-a doua funcții de director adjunct. Astfel, unul va fi responsabil de activitatea operativă, iar celălalt de activitatea de suport operativ.
Directorul SIS a precizat că încă un proiect de lege absolut inovativ este cel cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă. Actul vine să instituie mandatul judecătoresc care va reprezenta autorizarea de a efectua, în cadrul unui dosar special deschis și înregistrat, măsurile contrainformative ce reprezintă o ingerință în viața privată. Mai exact, mandatul judecătoresc va fi eliberat la demersul argumentat al directorului Serviciului sau directorului adjunct special împuternicit, de către un judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău special împuternicit în acest sens.
O altă prevedere a proiectului este obligația SIS de a informa persoana că în privința ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică o ingerință în viața privată. Aceste lucru ar urma să se întâmple după ce au avut loc măsurile, iar dosarul informativ a fost închis.
În context, președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a declarat că, spre regret, proiectele conțin o sumedenie de ambiguități și prevederi generaliste, în care pot fi încadrate orice fel de activitate. În opinia sa, noile prevederi legale vin să ofere SIS și mai multe împuterniciri. „Vorbim astăzi despre ingerința în viața privată care va fi admisă de către SIS, și așa cum spune CEDO, pentru ca ingerința să fie admisibilă, cu titlu informativ – orice colectare de informație din partea unei structuri a statului se consideră a fi o ingerință în viața privată, orice – mică, mare, lată, lungă. Nu există un calificativ mult sau puțin. Există ingerință în viața privată. Pentru ca ingerința să fie proporțională trebuie să fie prevăzută de lege. Nu este suficient să ai doar o lege, aceste ingerințe trebuie să fie necesare, proporționale și să corespundă în unanimitate cu acele valori internaționale la care Republica Moldova a aderat. Vom avea la acest capitol mai multe recomandări”, a menționat Sergiu Bozianu.
Autorii proiectelor de legi au precizat că urmează să mai fie organizate consultări publice pe marginea noilor prevederi. Proiectele, de asemenea, au fost expediate Comisiei de la Veneția pentru expertiză.
