 |
|
| Dorina Baltag | |
Politica Europeană de Vecinătate (PEV), care a modelat relația UE cu țările învecinate din 2004, a fost concepută și revizuită inteligent din 2004 pentru a oferi „totul, în afară de instituții” statelor post-sovietice și nord-africane, inclusiv Moldova și Ucraina. Această abordare a oferit avantaje economice, dar nu a acordat statutul de membru al Uniunii. Motivul din spatele acestei abordări se datorează, inter alia, diferitor nivele de sprijin între statele membre UE pentru aspirațiile Moldovei și Ucrainei de aderare la comunitatea lor. Țările din Europa Centrală și de Est (ECE), care au aderat mai recent la UE, au fost în general mai entuziasmate la subiectul extinderii Uniunii. În schimb, țările cu o influență mai mare asupra agendei de lărgire a UE, cum ar fi Germania, Țările de Jos și Franța, au manifestat mai multă prudență și au luat o poziție mai rezervată. Pentru a dimininua efectul acestor divergențe de poziții, PEV a venit cu soluția inovativă a Parteneriatului Estic, prin care s-au oferit beneficii substanțiale Moldovei și Ucrainei, prin intermediul semnării Acordurilor de Asociere.
Niciodată nu a fost mai evident decât atunci când în februarie 2022 Federația Rusă a pornit război în Ucraina, că procesul de integrare în UE reprezintă o importanță semnificativă de rupere de sfera de influență a Rusiei. Așadar, urmărirea unor legături mai strânse cu UE a devenit o strategie crucială pentru gestionarea și descurajarea agresiunii teritoriale a Rusiei în aceste țări. Războiul aflat în desfășurare în Ucraina, cu acțiunile agresive ale Rusiei în prim-plan, a servit drept un test decisiv pentru agenda de extindere a UE. Anumte în aceste circumstanțe geopolitice dificile a apărut Comunitatea Politică Europeană (CPE), reflectând o dinamică în schimbare în peisajul politic european.
Crearea CPE a însemnat recunoașterea nevoii urgente de cooperare pentru a aborda provocările de securitate prezentate de Rusia și pentru a asigura un viitor mai sigur și mai prosper pentru țările din regiune. În acest context, cea de-a doua reuniune a CPE desfășurată în Moldova a dat câteva rezultate cheie care au implicații semnificative atât pentru țară, cât și pentru comunitatea europeană. Mesele rotunde desfășurate în timpul summitului au jucat un rol crucial în abordarea problemelor cheie. În ceea ce privește securitatea, reuniunea CPE a subliniat importanța stabilității și securității regionale, în special în ceea ce privește conflictele în curs - războiul din Ucraina și conflictul Nagorno-Karabah. Acestea au subliniat necesitatea unei abordări unificate pentru a aborda aceste provocări comune și pentru a asigura pacea în regiune. La subiectul energiei, summitul a facilitat o mai mare cooperare și dialog între statele membre ale UE și țările din afara UE, creând oportunități pentru o colaborare economică sporită, în special în domeniile energiei și conectivității.
Cu toate acestea, ambele summit-uri (la Praga și la Bulboaca), deși centrate pe securitate și energie, oferă Moldovei și Ucrainei o cale complementară către aderarea la UE, în conformitate cu viziunea președintelui Macron exprimată în discursul său din 9 mai. Oboseala după extinderea UE în urma valului din 2004 de aderare a țărilor est-europene, a încetinit procesul de lărgire a Uniunii, lăsând candidații aspiranți precum țările din Balcanii de Vest într-o stare de incertitudine. În ciuda faptului că Ucraina și Moldova au primit statutul de candidat la UE în urmă cu un an, drumul către aderare deplină este unul lung, durând în medie mai mult de 5 ani. Experiența Croației, care a durat un deceniu pentru a deveni membru cu drepturi depline, servește drept exemplu. Mai mult, pentru Ucraina, provocările reconstrucției postbelice ar putea extinde și mai mult termenul pentru integrarea în UE. În mod clar, accentul se va pune acum pe trasarea unei căi care să permită Moldovei și Ucrainei să navigheze în mod eficient integrarea în UE.
Așadar, ce rol a jucat summitul în procesul de extindere a UE pentru Moldova și Ucraina și cum a construit punți către Uniune?
În primul rând, CPE este o chestiune centrată pe UE.
Este important să se evidențieze caracterul centrat pe UE a inițiativei, cu legături strânse cu președințiile Consiliului, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), fiecare asigurându-se că atunci când vine vorba de implementarea reformelor pentru țările care aspiră la UE, acestea se aliniază la prioritățile Uniunii. Așadar, fără a înlocui procesul formal de aderare la UE, CPE a oferit un forum interimar pentru a stimula reformele instituționale și pentru a oferi o mai mare securitate pentru Moldova și Ucraina. Pentru a sprijini acestea din urmă, de exemplu, Comisia Europeană, chiar înainte de summit, a anunțat un sprijin sporit pentru integrarea Republicii Moldova: pachete financiare pentru izolarea termică a clădirilor (160 de milioane de euro), pentru modernizarea căilor ferate (50 de milioane de euro) și pentru consolidarea militară (40 de milioane de euro), care, pe lângă finanțarea anterioară din 2021, se ridică la 1,6 miliarde de euro. În același timp, punctele discutate pe agenda summitului, cum ar fi abordarea integrată a infrastructurii energetice și a interconectării, facilitarea investițiilor și a transferului de tehnologie pentru a asigura o infrastructură energetică sigură și verde și securitizarea spațiilor digitale, sunt domenii de politică care leagă țările în Estul Europei cu cele din vestul Europei și se suprapun cu subiectele abordate în procesul de extindere.
În al doilea rând, CPE a avansat o agendă comună pentru Moldova și Ucraina.
În al doilea rând, participarea activă la inițiativele actuale și viitoare în cadrul CPE oferă o oportunitate pentru construirea de parteneriate și promovarea agendelor comune, în special pentru Moldova și Ucraina. Deși nu a fost un punct oficial de pe ordinea de zi, tema aderării la UE a ocupat centrul discuțiilor, drept urmare a declarațiilor președintelui Zelensky al Ucrainei și a președintei Sandu a Moldovei. Președinta Sandu a folosit strategic summitul pentru a reafirma aspirațiile europene ale Moldovei și pentru a exprima obiectivul țării de a adera la UE până în 2030. În plus, președintele Zelenskii a argumentat împotriva oricărei întârzieri prelungite a lărgirii UE și NATO, subliniind consecințele unei extinderi greoaie – o anexare agresivă din partea Rusiei a celor două ţări est-europene. O schimbare clară a avut loc în peisajul politic al UE - chiar și statele membre ale UE care au marginalizat anterior țările din Parteneriatul Estic și le-au favorizat pe cele care fac parte din Uniunea pentru Mediteraneană, cum ar fi Franța, și-au schimbat poziția. Președintele Macron recunoaște acum necesitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate tangibile și credibile pe măsură ce aceasta face tranziția către aderarea la NATO și UE. El recunoaște că Ucraina joacă un rol crucial în protejarea Europei și oferirea de garanții de securitate. Această schimbare în politica franceză reflectă o conștientizare tot mai mare că extinderea Uniunii este necesară pentru a preveni ca statele candidate să cadă sub influența geopolitică a Rusiei. De asemenea, evidențiază recunoașterea faptului că UE trebuie să-și îmbunătățească procesele decizionale pentru a aborda în mod eficient situația geopolitică în evoluție.
În al treilea rând, CPE a propulsat o extindere reînnoită.
Alinierea CPE la ambițiile geopolitice ale UE și propunerile pentru o politică de extindere reînnoită marchează o schimbare semnificativă a discursului european despre negocierile de aderare la UE, oferind țărilor candidate noi perspective și avantaje. Așadar, summitul ar trebui privit ca parte a viziunii mai ample pentru o „Comisie geopolitică” care are ca scop stabilizarea țărilor învecinate UE, accelerarea procesului de lărgire și promovarea multilateralismului. În conformitate cu această viziune, președintele Consiliului European Michel a prezentat o propunere la 18 mai 2022, extinzând inițiativa CPE a președintelui Macron. Această propunere subliniază faptul că o comunitate geopolitică se extinde dincolo de dimensiuea și metodele tradiționale de extindere aplicate până acum. Pentru a realiza unitatea în Europa, UE trebuie să-și reformeze politica de lărgire, încorporând o abordare de integrare treptată și graduală, chiar dacă procesul de aderare este în desfășurare. Consiliul European a aprobat această viziune ambițioasă în iunie 2022, subliniind necesitatea de a promova integrarea treptată între UE și țările candidate pe tot parcursul procesului de extindere într-o manieră reversibilă și bazată pe merit, precum și pe o metodologie revizuită. Aceste evoluții demonstrează angajamentul UE de a-și redefini abordarea față de procesul de aderare și de a promova legături mai strânse cu țările candidate.
Navigarea schimbării dinamicii integrării europene
Luând în considerare că anul trecut Președintele Consiliului European Michel a propus o reevaluare cuprinzătoare a căii către aderarea la UE, Moldova și Ucraina se află într-un moment crucial în urmărirea dezideratului național de integrare în UE, deoarece procesul de aderare suferă o schimbare semnificativă de paradigmă. De fapt, o nouă eră se deschide pentru aceste țări – primirea de beneficii tangibile pentru statele candidate pe parcursul perioadei de aderare, diferit de procesele anterioare de reținere a recompenselor până la obținerea aderării depline la UE. O astfel de propunere se aliniază cu recomandările anterioare, inclusiv cu documentul francez privind reforma politicii de extindere din 2019. Documentul propunea organizarea negocierilor în jurul unor blocuri de politici, în care țările candidate să fie incluse treptat în combinație cu un principiu al reversibilității, pentru a aborda situațiile în care țara candidată, în totalitate sau în parte, nu mai îndeplinește anumite criterii sau încetează să-și îndeplinească angajamentele asumate.
Îmbrățișând această schimbare, conducerea moldovenească și ucraineană trebuie să treacă dincolo de retorică politică și să demonstreze rezultate tangibile în urmărirea reformelor fundamentale pentru a asigura un nivel de egalitate cu membrii UE. Progresul realizat de aceste țări este monitorizat îndeaproape de UE, cu condiții specifice conturate pentru a evalua gradul de pregătire a acestora pentru aderarea la Uniune. Potrivit comisarului UE pentru Extindere Varhelyi, Ucraina a făcut progrese prin îndeplinirea a două din cele șapte condiții necesare pentru aderarea la Uniune. Aceste condiții includ combaterea corupției și implementarea unor reforme judiciare cuprinzătoare. Autoritățile ucrainene au luat deja măsuri împotriva persoanelor acuzate de corupție, vizând politicieni, funcționari publici și oligarhi. De exemplu, un fost șef de departament la Ministerul Apărării ucrainean este în prezent investigat de către procuratura generală pentru suspiciunea de delapidare de fonduri substanțiale. În plus, recenta arestare a șefului Curții Supreme acuzat de luare de mită, care implică o sumă de 2,7 milioane de dolari (aproximativ 2,5 milioane de euro), evidențiază eforturile în curs de combatere a corupției și de susținere a răspunderii în Ucraina. Deși a recunoscut traiectoria pozitivă, Varhelyi a subliniat necesitatea ca Ucraina să își consolideze sistemul de combatere a spălării banilor și să ia măsuri suplimentare împotriva corupției. În mod similar, Moldova a implementat pe deplin trei din nouă condiții legate de reformele democratice, dialogul cu societatea civilă și protecția drepturilor omului. Țara a făcut progrese semnificative în reforma justiției, de-oligarhizarea și reformele managementului finanțelor publice. Cu toate acestea, accentul trebuie să se îndrepte acum către combaterea corupției, combaterea criminalității organizate, inclusiv recuperarea activelor și criminalitatea financiară, și implementarea reformelor administrației publice. Ambele țări trebuie să continue eforturile și să demonstreze progrese concrete în aceste domenii pentru a-și avansa perspectivele de aderare la UE.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.