Ilie Ilaşcu va solicita retragerea calităţii Rusiei de preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

Senatorul român Ilie Ilaşcu, ex-deţinut politic al regimului nerecunoscut de la Tiraspol, va solicita Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) să retragă Rusiei calitatea de preşedinte al Comitetului de Miniştri al CoE, pe care o deţine din mai curent, precum şi suspendarea dreptului de vot al Federaţiei Ruse. Ilaşcu a făcut această declaraţie vineri, 16 iunie, la Chişinău, în cadrul unei conferinţe de presă. Ilaşcu a spus că va cere acest lucru la APCE, care va avea loc la 26-30 iunie curent, pe motiv că Federaţia Rusă nu se conformează deciziei Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) privind eliberarea celor 2 deţinuţi politici care se mai află întemniţaţi în stânga Nistrului – Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Mai mult, a spus el, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, preşedintele Comitetului de Miniştri, a declarat că Rusia nici nu se va conforma deciziei CEDO, deoarece aceasta este una politică. Asemenea declaraţii sunt o jignire adusă CoE, susţine Ilaşcu. Senatorul a solicitat Parlamentului de la Chişinău să facă, până la 26 iunie, o adresare juridică către Federaţia Rusă cu cererea de executare a deciziei CEDO privind eliberarea celor 2 deţinuţi politici pentru a nu se putea vorbi despre RM ca de un stat ce nu a îndeplinit decizia respectivă. „Până la moment, R. Moldova nu a făcut absolut nimic pentru eliberarea celor doi”, a spus Ilaşcu. În altă ordine de idei, senatorul s-a referit şi la unele declaraţii pe care le-a calificat drept „minciuni” ale liderului PPCD Iurie Roşca, potrivit cărora ex-ministrul Apărării Valeriu Pasat ar fi pus la cale asasinarea sa după alegerile parlamentare din 6 martie, discutând despre aceasta cu Ilaşcu. Senatorul a spus că, într-adevăr, s-a întâlnit cu Pasat înainte de alegerile parlamentare şi a discutat despre situaţia din RM, iar Pasat i-ar fi propus să participe la unele acţiuni de „PR negru” îndreptate împotriva lui Vladimir Voronin şi Partidului Comuniştilor, dar el a refuzat. „Nici nu a fost vorba de asasinate”, a spus Ilaşcu. În context, Ilaşcu a spus că „dosarul Pasat” este o farsă, iar acesta este pregătit în calitate de victimă a regimului comuniştilor, pentru ca în viitor să fie propus la funcţia de preşedinte al R. Moldova. Referindu-se la votul din 4 aprilie a PPCD, Ilaşcu, care a făcut anterior parte din această formaţiune, a declarat că liderii creştin-democraţi sunt şantajabili din punct de vedere politic şi economic, iar protestele PPCD din primăvara anului 2002 au fost nişte acţiuni menite să împiedice România să adere la NATO. Ilie Ilaşcu împreună cu alţi 5 cetăţeni ai R. Moldova au fost întemniţaţi la 2 iunie 1992, fiind acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism. Ilaşcu, care a fost condamnat la moarte, a fost eliberat în mai 2001. A primit cetăţenie română şi este senator din partea partidului "România Mare".