Nostalgia după URSS, care încă domină în rândul cetățenilor Republicii Moldova, are un leac și el se numește informare și conștientizare a istoriei, a declarat doctorul în istorie Igor Șarov, rector al Universității de Stat din Moldova, în cadrul dezbaterii publice cu tema „De ce și cum a dispărut URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, organizată de IPN.
„Desovietizare, decomunizare - continuarea acestui proces este esențială, iar statele baltice sunt un exemplu. Pașii întreprinși după proclamarea Independenței trebuie continuați. Ce și cum trebuie de făcut este evident. Rolul intelectualității este primordial, trebuie educată populația prin diferite metode. Scoaterea în evidență a crimelor care nu pot fi contestate și transmiterea acestor mesaje prin intermediul articolelor, emisiunilor și manifestările publice ale intelectualilor este extrem de importantă”, a declarat Igor Șarov.
Referindu-se la cauzele care au dus la destrămarea Uniunii Sovietice, doctorul în istorie Igor Șarov a declarat că aceasta era inevitabilă, iar punctul final l-a constituit puciul din august, când a fost proclamată Independența Republicii Moldova.
„Un rol aparte la trezirea conștiinței naționale au avut-o intelectualii. Nu întâmplător avem în primul Parlament scriitori, istorici, juriști, cei care au contribuit la acest proces de trezire națională prin amplele adunări naționale, care au demonstrat că o reîntoarcere în trecut nu poate exista. Și a fost un sprijin popular masiv. Nu putem face o comparație cu manifestațiile care se încearcă a organiza după Independență și metodele utilizate: salam ieftin, bani sau pâine și evenimentele pe care le-am trăit noi și eu personal”, spune Șarov.
Igor Șarov spune URSS nu poate fi reconstituit, așa cum își dorește președintele rus Vladimir Putin.
„Programul de reconceptualizare a URSS pe timpul lui Vladimir Putin, din fericire, nu s-a reușit. Republica Moldova, de la obțnerea Independenței, a trecut prin mai multe etape, inclusiv atunci când a fost introdusă istoria românilor în școli și universități, schimbarea masivă a denumirilor de străzi din Chișinău și alte localități, scoaterea monumentelor. Această destrămare și distanțare de trecut a început în primii ani a continuat și ulterior”, mai spune Igor Șarov.
Igor Șarov menționează că în spațiul basarabean, fără implicarea marilor puteri nu au putut fi soluționate marile probleme, iar istoria se repetă.
„Dacă facem un scurt recurs în istorie, observăm că lucrurile se repetă. În 1991-1994 am avut o șansă și credeam că o întoarcere la trecut nu mai există. Ulterior, a venit o perioadă a noului moldovenism, perioadă în care au fost aduse pe tapet aceleași principii intens cultivate ca și în perioada precedentă. În 1918, unirea Basarabiei a fost posibilă datorită factorului extern. Despărțirea forțată a spațiului basarabean și dorința de a ne uni cu România, în perioada interbelică, a fost legată și de factori de ordini internaționali, în această suită chestiunea dată este primordială”, spune el.
Istoricul conchide prin a spune că „ororile unui regimul comunist trebuie să fie scoase în evidență pentru a împiedica repetarea lor, iar războiul din Ucraina ne-a demonstrat că spiritele imperiale pot reveni. Libertatea Ucrainei este libertatea noastră”.
Dezbaterea publică cu tema „De ce a apărut și cum a funcționat URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, a fost realizată în cadrul ciclului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
