Reacțiile unor grupuri politice care și-au exprimat scepticismul față de posibilitatea de a introduce sistemul de vot electronic e legat de conjunctura politică. Un factor care ar putea împiedica adoptarea sistemului electronic de vot e scepticismul populației față de capacitatea autorităților de a implementa acest sistem. Scepticism care nu ține de capacitățile tehnice ale soluției, ci de încrederea în autorități. Al doilea factor e că anumite grupuri politice care se opun amendamentelor la Codul electoral vor exploata în folosul propriu acest scepticism. Este opinia lui Igor Munteanu, deputat al Fracțiunii parlamentare Platforma DA, care a participat la dezbaterea cu tema: „Metodele alternative de vot: beneficii și riscuri, pro și contra”, organizate de Agenția de Presă IPN. „Sunt singurii doi factori care pot împiedica procesul legitim de amendare și modernizare a sistemului electoral. Sistemul electronic de vot nu e doar pentru diasporă, ci pentru toți cetățenii cu dreptul la vot care pot să-și planifice altfel timpul sau participarea la vot. Conceptul tehnic, studiul de fezabilitate sunt doar niște instrumente. Este esențială voința politică de a adopta și de a adapta sistemul electoral la realitățile zilei de mâine, pentru că tehnologia informațională e o infrastructură globală care nu poate lăsa țări întregi în afara acestui sistem. Noi avem obligația să facem niște pași ca să convingem și publicul și forțele politice, deocamdată ostile, pentru ca Republica Moldova să se modernizeze și să ofere acest beneficiu al civilizației moderne cetățenilor săi”, a spus deputatul.
Igor Munteanu a amintit că în 2015-2016 Comisia Electorală Centrală (CEC) era pregătită de a elabora soluții și de a integra în Codul electoral soluția de vot electronic, fapt pentru care a avut și sprijinul partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate anumite documente tehnice. După ce s-a schimbat componența CEC, s-a pierdut viteza cu care se mișca spre atingerea acestui obiectiv. „În acest moment, suntem din nou în fața unei schimbări a componenței CEC, ceea ce este un risc pentru că în aceste condiții membrii dedicați acestei idei ar putea manifesta o anumită nervozitate față de numirea sau nu a lor în componența viitoare a CEC. Am încercat să-i ajutăm să testeze sistemul prin adoptarea unei hotărâri a Parlamentului în care să autorizeze testarea sistemului în cadrul alegerilor locale din luna mai. Comisia parlamentară juridică a blocat această hotărâre. Șanse ca Parlamentul să spună „Da, aveți puteri consacrate de lege, testați terenul!” nu există. În schimb, am atras atenția asupra unei strategii de dezvoltare a comunicațiilor informaționale și a sistemului care permite CEC-ului să testeze și noi metode de vot. Respectiv, chiar dacă nu există o autorizare din partea Parlamentului, CEC are mandatul și statutul de atesta aceste metode tehnice”, a explicat Igor Munteanu.
În opinia sa, în aceste condiții, nu trebuie de așteptat momentul ca toți deputații din Parlament să conștientizeze că sistemul nou presupune mai multe beneficii decât riscuri sau costuri și trebuie demonstrate avantajele prin mai multe evenimente organizate în cadrul și în afara Parlamentului, astfel ca să se formeze o masă critică a dispozițiilor pentru modernizarea sistemului. „Doar în acest cadru vom putea vorbi de costuri, beneficii, soluții tehnice, care sunt la dispoziția instituțiilor abilitate să ne garanteze securitatea votului și despre buget. Evident, votul electronic ar putea fi mai eficient decât organizarea secțiilor de vot în toată lumea. Atunci când vom putea prezenta conceptul pe hârtie, lumea va putea compara, vom putea să facem o diferență clară între ceea ce e manipulare, propagandă și argumente clare în favoarea schimbării sistemului. Pentru asta trebuie să avem o viziune mai bună între grupurile care vor această schimbare, pentru acest lucru au fost înființate trei sub-grupuri de lucru care ar trebui să fie auzite”, a spus Igor Munteanu.
Deputatul Fracțiunii Platforma DA a afirmat că preferințele politice vor dicta următorii pași în Parlament, în legătură cu metodele alternative de vot, dar masa critică se va forma în afara lui. „Dacă după 2016 exista doar dorința CEC de a-și asuma inițiativa, acum există o multitudine de grupuri care-și asumă acest obiectiv și care vor forma într-un timp scurt această masă critică. Nu e obligatoriu ca la alegerile anticipate din 2021 să fie integral aplicat acest nou sistem. În primul rând, pentru că e nevoie să avem suficientă reflecție în interiorul societății asupra beneficiilor. Și doi: ar trebui să ne obișnuim cu aceste inovații electorale, iar pentru asta trebuie timp. Important e ca viitorul Parlament să primească un mandat sigur și clar asupra faptului că are obligația de a amenda întreaga infrastructură legislativă și normativă, ceea ce de fapt e obligația oricărui Parlament. Ce poate face actualul Parlament e să atașeze reprezentanții solidari cu această inițiativă pentru ca în câteva evenimente publice organizate până la sfârșitul lunii mai să putem demonstra că inițiativa e împărtășită de numeroși actori politici. Nu știu dacă actualul Parlament va putea adopta toate amendamentele care sunt în proces de a fi elaborate pentru Codul electoral, pentru că viața Parlamentului curent ar putea fi destul de scurtă. Totodată, nu putem pierde nicio clipă ca să repoziționăm societatea civilă, clasa politică, instituțiile statului față de această inițiativă. Votul electronic trece acum etapa unei maturizări a inițiativei, o etapă în care decizia e iminentă și inevitabila. Republica Moldova este un stat care a implementat multe norme inovative în spațiul european, trebuie să demonstrăm că și pe acest făgaș, al racordării sistemului electronic la noile tendințe, avem solidaritate și putem să luăm decizii ferme”, a fost mesajul lui Igor Munteanu.
Dezbaterea publică „Metodele alternative de vot: beneficii și riscuri, pro și contra”, este ediția a 182-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
