Inițiativa guvernării privind oferirea unor categorii de alegători aflați peste hotare dreptul de a vota prin corespondență, alături de modalitatea tradițională de alegeri cu prezență fizică în fața urnei de vot, este de salutat dar, în același timp, argumentele opoziției trebuie examinate cu seriozitate, pentru că acestea pot fi utile pentru îmbunătățirea proiectului de lege care prevede acest lucru. Opinia aparține expertului permanent al proiectului, Igor Boțan și a fost enunțată în cadrul dezbaterii publice „Votul prin corespondență: pro și contra”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan și-a exprimat dezacordul cu argumentul deputatului din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, prezent la dezbatere, precum că, în cadrul proiectului pilot privind implementarea votului prin corespondență care oferă acest drept doar alegătorilor stabiliți în Canada și Statele Unite ale Americii, alegerea unui anumit areal pentru experimente discriminează pe alții. Expertul a menționat că în acest caz nu este vorba de discriminare, dar, dimpotrivă, de un areal în care se propune o alternativă și un lucru pozitiv este că cetățeanul în continuare poate participa la alegeri și cu prezență fizică. Votul prin corespondență înseamnă doar că statul își asumă cheltuielile, iar prezență fizică la secțiile de votare, acolo unde distanțele sunt mari, presupune cheltuielile asumate de cetățean.
Pe de altă parte, expertul a fost de acord cu deputatul Grigore Novac că, prin adoptarea acestei legi, pentru anumite categorii de cetățeni, cum sunt cetățenii moldoveni din America și Canada, se realizează o facilitare. Igor Boțan a mai fost de comun acord cu membrul BCS, că proiectul de lege ar putea fi redenumit, întrucât noțiunea de pilotare are o încărcătură de experiment temporar.
Expertul a reamintit că în Constituția Republicii Moldova există articolul 30 „Secretul corespondențeiˮ. Igor Boțan consideră că atunci când inițiem votarea prin corespondență pornim de la realitățile din Republica Moldova. „Votul prin corespondență nu se bazează pe Poșta Moldovei. Secțiile de votare care operează cu votul prin corespondență sunt scoase în afara Poștei Moldovei. Cetățeanul care își exercită în mod secret votul și Comisia Electorală sunt legate între ele nu prin Poșta Moldovei, dar prin poșta statului în care are loc votul prin corespondență cu Biroul electoral al circumscripției respective peste hotare care operează cu aceste buletine de vot și care ulterior prin poșta diplomatică ajung în Republica Moldova. Este un aspect pe care nu-l putem ignoraˮ, a declarat expertul.
Igor Boțan a opiniat că atunci când recurgem la votul prin corespondență, trebuie să ne bazăm pe calitatea poștei și pe faptul că țările în care are loc votul prin corespondență sunt state democratice care respectă secretul corespondenței. Expertul a propus și criteriile care pot fi universal stabilite pentru a identifica țările în care se desfășoară votul prin corespondență, inclusiv: țări democratice (statele în care are loc schimbarea periodică a puterii), distanța dintre localități, informațiile despre modul în care funcționează poșta. Igor Boțan a mai spus că observatorii pe termen lung peste hotare nu sunt necesari. În Moldova efectul observatorilor pe termen lung pe care îi pregătește Asociația Promo-LEX este util, dar nu este unul imediat. Sinteza muncii lor se materializează prin modificări la lege. În schimb, observatorii de peste hotare raportează imediat anumite nereguli. „Încă un lucru pozitiv pentru partidele mari este că acest vot prin corespondență poate motiva pe viitor partidele mari fie de opoziție, fie de guvernare, să desfășoare o activitate țintită pentru comunicarea cu diaspora. Specificul Republicii Moldova este că aproape o treime din cetățenii cu drept de vot sunt peste hotare și nu îi putem lăsa fără comunicare. Votarea prin corespondență este practicată în mai multe țări și aceasta funcționează”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Votul prin corespondență: pro și contra” este ediția a 303-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
