logo

Igor Boțan: UE este gata să acorde asistență, dar își dorește reciprocitate


https://www.ipn.md/index.php/ro/igor-botan-ue-este-gata-sa-acorde-asistenta-dar-8004_1075411.html

Expertul Igor Boțan susține că Uniunea Europeană este gata să acorde asistență și suport pentru Republica Moldova, pentru că își dorește să-și protejeze hotarele și pentru că își dorește parteneri credibili la frontiera sa. Însă, venind cu sprijin, UE își dorește reciprocitate de la autoritățile de la Chișinău. În opinia sa, de aici vin și condiționalitățile pe care le înaintează partenerii europeni. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Despre calitatea relației UE-RM prin prisma celor șase condiții noi și vechi”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a menționat că pe parcursul a zece ani, Uniunea Europeană a pompat în Republica Moldova aproape două miliarde de euro. „Și toți își aduc aminte despre lansarea în public în luna mai 2011 a marei reforme a justiției. Atunci președinte al comisiei pentru reformă era șeful legislativului de atunci, Marian Lupu, iar vicepreședinte Vladimir Plahotniuc. Or, în ianuarie 2018, ministrul justiției apare în fața cetățenilor și spune că reforma justiției a eșuat. Acest lucru s-a întâmplat după ce UE a pompat în această reforma circa 60 de milioane de euro, a spus el.

Expertul a amintit și despre faptul că în noiembrie 2017, după semnarea memorandumului pentru asistența macrofinanciară în valoare de o sută de milioane de euro, UE a anunțat că sistează suportul pentru reforma justiției. „UE, după ce a pompat atâția bani și a crezut că are parteneri credibili în Republica Moldova, s-a văzut nevoită să spună că lucrurile nu merg. Miliardul s-a furat, reforma justiției a intrat în impas. Ce facem mai departe? UE ca de obicei a avut o strategie, explicată nouă, autorităților și cetățenilor. Noi trebuia să îndeplinim trei condiții majore – să avem instituții funcționale, să avem climat de afaceri prietenos și să avem o justiție independentă. Uniunii Europene îi trebuiesc aceste lucruri sau nouă?”, se întreabă Igor Boțan.

Potrivit lui, Uniunea Europeană spune că „pentru o etapă este gata să ne ajute ca să devenim parteneri credibili”. Însă, după acest ajutor, este necesar ca autoritățile de la Chișinău să transforme Moldova într-o platformă în care oamenii de oriunde să vrea să vină să investească. „UE nu va sta întotdeauna să ofere granturi, să pompeze bani. Oferă un suport la început, după care statul trebuie să se ridice și să devină atractiv pentru investitori. Țara nu va deveni atractivă pentru investitori niciodată, atâta timp când nu va exista justiție independentă. De aici și vin condiționalitățile”, susține expertul.

„Toată lumea înțelege ce trebuie să facă, dar în același timp se întâmplă lucruri foarte stranii. Elitele politice se corup atât de repede, încât nu reușesc să asimileze noile condiții ale UE. Iar cetățenii sunt prinși în această situație – de fiecare dată revenim la condiționalități – de unde sunt luate, unde sunt fixate, de ce sunt necesare? Și ne miră și mai mult când în Parlament, majoritatea parlamentară se întreabă retoric „de ce trebuie ei să ne pună condiții”? Pentru că țara noastră a semnat documente. Pentru că o parte din voi, care actualmente faceți parte din majoritatea parlamentară, în perioada când la guvernare era Partidul Comuniștilor, promovați integrarea europeană, aceste proiecte și aceste eforturi”, a declarat Igor Boțan.

Potrivit lui, trec anii, oamenii cum se cade, cu inițiativă, deștepți și bine pregătiți părăsesc țara pentru că nu mai văd aici perspective. Iar cei care rămân veșnic se împotmolesc în acest dialog cu partenerii din Uniunea Europeană, care nu o dată au demonstra că sunt deschiși și că doresc sincer să acorde suport pentru soluționarea problemelor din Moldova. Iată de ce condiționalitățile vechi se împletesc cu cele noi.

Dezbaterile „Despre calitatea relației UE-RM prin prisma celor șase condiții noi și vechi”, sunt ediția a 147-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.