Analistul politic Igor Boțan spune că toate garniturile legislative din Republica Moldova, care au fost de la Independență și până în prezent, au avut componentă puternică europeană, cu mici sincope. Însă, acum Moldova, Ucraina și Georgia au obținut șansa de a deveni țări candidate pentru a fi scoase din zona gri într-o situație în care Rusia a pornit tăvălugul de revanșism. Și acest lucru a fost menționat de înalți demnitari ai UE în cadrul conferinței pentru securitate de la Munchen de la sfârșitul lunii februarie. De acest motiv, toate formațiunile pro-europene, chiar dacă dezbat și critică guvernarea, trebuie să găsească posibilitatea să pună umărul pentru a împinge țara în direcția integrării europene. Or, majoritatea cetățenilor susține vectorul european, lucru confirmat și de sondajele de opinie. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, organizate de Agenția de Presă IPN, în calitate de expert permanent al proiectului.
„Dacă vom consulta sondajele de opinie, vedem că interesul sau suportul pentru integrarea europeană este practic constant. Mă refer în primul rând la sondajele pe care le face iData, care reușește să aibă cea mai înaltă frecvență în publicarea rezultatelor sondajelor. Este foarte interesant că datele arată în mod constant că aproximativ 60% din cetățenii care sunt în țară susțin vectorul integrării europene. Dacă luăm în considerație că aproximativ o treime din cetățenii Republicii Moldova sunt peste hotare, acolo, la alegerile din 2020 și 2021, circa 90% au susținut vectorul european, am putea spune că de la două treimi până la trei pătrimi cetățenii Republicii Moldova susțin vectorul integrării europene. Și acest lucru este foarte important”, susține expertul.
Cât despre faptul dacă cetățenii susțin actuala guvernare pe parcursul celor doi ani de când a fost semnată cererea de aderare, în opinia sa, este o întrebare firească, atât pentru reprezentanții guvernării, cât și ai opoziției. Însă, trebuie recunoscut faptul că nicio altă guvernare, în circa 30 de ani, nu a trecut prin încercările prin care a trecut actuala guvernare. „Sunt cinci crize care s-au suprapus una peste alta. Nicio guvernare absolut nu a trecut prin așa ceva – nici guvernarea din 1992 care s-a ciocnit cu războiul fierbinte din Transnistria. De aceea este foarte dificil să comparăm performanțele și insuccesele acestei guvernări cu ale altora. Atunci când se face trimitere la promisiunile pe care le-a făcut, să nu uităm că ele au fost făcute într-o situație relativ calmă. Da, în situație de pandemie, dar nimeni nu și-a putut imagina că va veni valul de probleme care s-a abătut asupra Republicii Moldova – criza de securitate, criza refugiaților, criza energetică, ce au tras după sine criza economică, șocul inflației. Dacă au făcut față sau nu? Cred că până la un anumit punct au făcut față acestor provocări”, a menționat Igor Boțan.
În opinia sa, problema actualei guvernări este că, într-un moment de criză, nu a avut inspirația să ceară suportul formațiunilor de opoziție pro-europene pentru a-și fortifica garnitura guvernamentală etc. „Or, mai mult de jumătate din partidele din țară, care au un anumit potențial, sunt pro-europene. Este absolut firesc ca guvernarea și opoziția, chiar dacă ambele sunt garnituri proeuropene, să aibă divergențe și să aibă un discurs în contradictoriu. Această dispută se rezumă la calitatea argumentelor pe care le invocă un participant și celălalt. În calitate de cetățean al Republicii Moldova, care urmărește procesele politice, mi-aș dori ca aceste discuții să fie foarte constructive. La întrebări, să auzim argumente bine țintite, astfel încât cetățenii să înțeleagă că procesul este unul cu adevărat foarte complicat. Nu încape îndoială că există foarte multe lacune în guvernare, dar pe de altă parte cetățenii trebuie să înțeleagă că însuși procesul de reformă este extrem de complicat”, a notat expertul proiectului.
Potrivit lui, de exemplu, în prezent este în derulare cea de-a șasea tentativă de reformare a justiției. „Și întrebarea este cu ce s-au soldat celelalte cinci tentative de a reforma justiția. De ce ele nu au fost de succes? Există o problemă. Se dorește reformarea unor corporații, elită a societății, oameni care s-au înșurubat în funcții, își cunosc bine drepturile, spun că sunt puterea a treia. Deși eu zic așa: sunteți puterea a treia, doar că puterea a întâia și a doua o putem schimba oricând, iar voi pretindeți că sunteți inamovibili. Dar de ce atunci când vine vorba de pre-vetting sau vetting, când nu se pun la îndoială calitățile profesionale și cunoașterea materiei juridice, dar se pune la îndoială doar justificarea proprietăților de care dispuneți, se vede un refuz concertat de a merge prin acest „purgatoriu””, explică Igor Boțan.
Expertul a mai spus că toate garniturile legislative din Republica Moldova au avut componentă puternică europeană, începând cu Primul Parlament care a adoptat Declarația de Independență. „Și ulterior, în 2014, aceasta a fost invocată de către Curtea Constituțională, care a adoptat decizia în care se spune foarte clar că Republica Moldova, în baza Declarației de Independență, nu poate avea alt vector de integrare regională, decât cel european”, a spus el.
Dezbaterea publică la tema „Ce urme au lăsat „doi ani de pași hotărâți pe calea europeană”” este ediția a 301-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
