logo

Igor Boţan: Sintagma „integrare europeană” a fost o chestiune de oportunitate politică


https://www.ipn.md/index.php/ro/igor-botan-sintagma-integrare-europeana-a-fost-o-chestiune-de-7978_1044849.html

Tentativa de a introduce în Constituția Republicii Moldova sintagma „integrare europeană” a fost o chestiune de oportunitate politică. Declarația a fost făcută la dezbaterile publice cu tema: „Integrarea europeană în Constituție și în viață”, ediția a 95-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, de către Igor Boţan, expert permanent al proiectului, organizate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Ion Boţan a amintit că preconizata modificare a Constituției a fost avizată de către Curtea Constituțională. Potrivit expertului, în cadrul dezbaterilor din Parlament, de vineri, 19 octombrie, promotorii proiectului de lege, deputații PDM, au dat de înțeles că tentativa de modificare este un lucru simbolic. „Totuși, din dezbaterile pe care le-am ascultat în Parlament, am înțeles de la promotorii proiectului de lege, deputații Partidului Democrat, că este vorba despre un lucru simbolic, dar simbolic cu repercusiuni pentru eventuale cazuri când, dacă vin la guvernare forțe politice de altă orientare, ele să nu poată trece peste aceste clauze introduse în Constituție. Deci, ajungem la concluzia că era vorba despre o oportunitate politică – să fie introdusă această modificare în Constituția Republicii Moldova, consfințind la nivel constituțional vectorul de dezvoltare european al țării, sau nu”, a menționat Igor Boțan.

Potrivit lui Igor Boţan, curios este faptul că în cadrul dezbaterilor din Parlament s-a anunțat că pentru votarea proiectului de lege privind modificarea Constituției și introducerea sintagmei, este nevoie de 67 de voturi. Expertul susține că 67 este un număr mai mic decât 2/3 din 101. 2/3 înseamnă 67,3 din voturi exprimate. În acest sens erau necesare 68 de voturi. „Constituția spune că legile constituționale se adoptă cu 2/3 din voturi. Situație cu impact pe viitor. Curtea Constituțională, sau altcineva, ar trebuie să ne spună, cu ce număr minim de voturi se modifică Constituția. 67 e mai mic de 2/3”, spune Igor Boţan.

În cadrul dezbaterilor, Igor Boţan a amintit de faptul că Partidul Socialiștilor este împotriva introducerii sintagmei vizate în Constituție. Însă, spune expertul, în prezent unii reprezentanți ai conducerii acestei formațiuni au fost anterior membri ai Partidului Comuniștilor, inclusiv au votat în 2005 declarația privind integrarea europeană a Republicii Moldova și că vectorul dat este ireversibil. Același lucru a fost confirmat și în 2009, înainte de alegerile parlamentate anticipate. De asemenea, Igor Boţan spune că nu este de acord cu abordarea socialiștilor, potrivit căreia includerea sintagmei privind integrarea europeană ar însemna că este vorba de ideologia unui partid.

Potrivit expertului, documentele pe care le emite UE în raport cu Republica Moldova în ultimul timp atestă nerespectarea angajamentelor europene. „Cetățenii vor spune: la ce bun să punem în Constituție „integrarea europeană”, dacă de fapt se întâmplă lucruri care sunt contrare spiritului european? De aceea eu spun că este vorba despre o problemă de oportunitate”, a spus Igor Boţan.

Igor Boţan a mai menționat că vor exista efecte ale eșecului votului privind modificare Constituției. „Acestea vor influența lupta politică în ajunul alegerilor. Reprezentanții partidelor politice își vor adapta mesajele la votul din Parlament de vineri, 19 octombrie”.

Totodată, expertul a mai menționat că UE niciodată nu a sfătuit Republica Moldova să introducă o astfel de clauză în Constituție. „Există Acordul de Asociere care spune totul. Și reacția UE la eșecul votului a fost pe potrivă: mai puțin să vorbim despre UE și să aplicăm adecvat prevederile Acordului de Asociere”, a spus el.

Dezbaterea „Integrarea europeană în Constituție și în viață”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.