Autoritățile din Republica Moldova au dreptul să adopte decizii pentru a delimita simbolul unei victorii într-un război în care au luptat membrii Coaliției antihitleriste și simbol care este folosit în agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. De această părere este expertul permanent al proiectului Igor Boțan. „Atunci când vom vedea Panglica Sfântul Gheorghe la 9 Mai, ce emoții va evoca acest simbol în inimile noastre – victoria în cel de-al Doilea Război Mondial sau evenimentele tragice care se întâmplă acum în Ucraina? Aceasta este menirea deciziei autorităților. Sunt de acord și cu decizia de a declara zi de doliu național pentru comemorarea victimelor atrocităților”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Atrocitățile din zonele de ocupație ale Ucrainei: despre ce vorbesc ele și ce ne obligă să facem?”, organizată de Agenția de presă IPN.
În contextul interzicerii Panglicii Sfântul Gheorghe în Republica Moldova, Igor Boțan a menționat că acest simbol reprezintă „un element perceptibil care are ca scop de a pregăti atitudini și acțiuni față de anumite evenimente”. Expertul a explicat că o situație similară a avut loc și în cazul Armatei Roșie, când aceasta a folosit în calitate de simbol svastica: „Cândva Armata Roșie a folosit svastica și a fost un element cu conotație pozitivă. Aceasta a fost arătată pe banii tipăriți de autoritățile bolșevice. Atunci când svastica a devenit simbol al nazismului, s-a ajuns la concluzia că acest simbol trebuie interzis. Acum, dacă ostașul rus, care prin Rezoluția ONU este agresor, folosește Panglica Sfântul Gheorghe, noi avem o situație similară cu cea pe care am avut-o în privința svasticii”, a spus el.
Pentru Igor Boțan este foarte clară și poziția autorităților în privința declarării zilei de doliu național în memoria victimelor războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, El a remarcat că Republica Moldova procedează exact așa cum a procedat în 2008, după războiul în Georgia, pe care a atacat-o Federația Rusă. Atunci autoritățile din Republica Moldova au făcut o declarație prin care au subliniat că se asociază cu punctul de vedere al Uniunii Europene. În această ordine de idei, Igor Boțan critică acțiunile Federației Ruse care „ocolesc prevederile propriei legislații și dezumanizează inamicul”.
„Dacă ne referim la faptul de ce Republica Moldova procedează așa, există foarte multe mărturii, așa cum a fost în cazul de la Bucea. Este vorba de filmări de satelit care arată că victimele au rămas în stradă încă de la mijlocul lunii martie – lucru pe care îl neagă cei din Federația Rusă. Totodată, în Rezoluția ONU de condamnare a invaziei ruse în Ucraina se spune foarte clar că Federația Rusă a comis o agresiune neprovocată. Așadar, aceasta urmărește un scop pe care îl camuflează după alte noțiuni, deși este clar că este vorba de un război și nu de „operațiune specială”. Așa se procedează, în primul rând, pentru a ocoli prevederile din Codul Penal al Federației Ruse, dar și pentru a-i atribui inamicului său calificări care îl dezumanizează și, respectiv, ulterior, folosește tot arsenalul propagandistic pentru a-l stigmatiza. Din acest punct de vedere, cred că autoritățile din Republica Moldova procedează corect”, a declarat Igor Boțan.
De asemenea, expertul și-a expus opinia referitor la crimele de război comise de Armata rusească pe teritoriul Ucrainei, precizând că „tinerii cu psihica otrăvită de propaganda rusească au venit la exerciții militare, dar s-au pomenit la un război”.
„În presa oficială din Federația Rusă se spune că Ucraina trebuie să fie distrusă, că ucrainenii sunt naziști, fasciști etc. Așadar, un om de peste 20 de ani care a nimerit într-o situație absolut neclară pentru el, dar care pentru a supraviețui sau, cel puțin, a se alege cu ceva, comite acte de jaf. Dacă însușirea proprietății străine nu este o necesitate militară, aceasta reprezintă o crimă de război. Iar noi am văzut că acești militari au trimis în propria lor patrie bunuri jefuite din Ucraina. Vedem o armată regulată care comite crime grave de război. Acum, desigur, putem aștepta până când va avea loc ancheta și până când toate aceste lucruri vor fi dovedite din punct de vedere juridic, astfel încât toate aceste lucruri să fie confirmate. Dar, oricum, lucrurile pe care le vede opinia publică, ele șochează”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Atrocitățile din zonele de ocupație ale Ucrainei: despre ce vorbesc ele și ce ne obligă să facem?”, organizată de IPN, a fost ediția a 236-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
