Sfatul Țării a avut aceeași legitimitate pe care a avut-o Petrosovetul care a început revoluția, poate chiar una mai înaltă. Toate deciziile pe care le-a adoptat Sfatul Țării, din punctul de vedere al momentului istoric, nu pot fi puse la dubii. În cadrul acelui imperiu toate instituțiile așa-zise „reprezentativeˮ erau făcute practic după același model, a opiniat Igor Boțan, expert permanent al proiectului și a fost exprimată în cadrul dezbaterii IPN, la tema „Drama civilizațională a basarabenilor din anii 1940-1941”.
Igor Boțan a reamintit că în 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, care reprezenta împărțirea Europei între un regim bolșevic și un regim nazist ca reacție la mișcare bolșevică, de către regimul nazist a fost ocupată Polonia și de către regimul bolșevic au fost ocupate țările Baltice, jumătate din teritoriul Poloniei și Basarabia. Atunci nimeni nu a întrebat populația dacă ea dorește asemenea soartă.
„Oamenii care au plantat viță-de-vie, care au început un business, care au început să aducă Basarabia în cadrul României, să apropie standardul de viață, modul de dezvoltare economică de tiparul european, toate acestea au fost întrerupte brutal de cei care credeau că promovează un proiect științific marxist, de aceea au dreptul să facă orice, iar justificarea pentru a face orice era necesitatea revoluționară, restul nu conta pentru ei. Aceasta este drama noastrăˮ, a explicat Igor Boțan.
Potrivit expertului, din drama civilizațională a basarabenilor din anii 1940-1941 ar putea fi trase mai multe concluzii și lecții pentru viitor. „Rămânem în această zonă gri sau depunem ca societate eforturi pentru a ne apropia de Uniunea Europeană și de a ne integra în acest spațiu în care drepturile noastre și individuale și naționale vor fi apărate în modul cuvenitˮ, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Drama civilizațională a basarabenilor din anii 1940-1941”, este ediția a 5-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
