Marele Război pentru Apărarea Patriei, cum este numită - și scrisă cu majuscule - la Moscova participarea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial generează clișee pentru comportamentul de astăzi a Rusiei lui Putin, chiar dacă acestea trec cu vederea alianța din august 1939 a bolșevicilor lui Stalin cu naziștii lui Hitler, care împreună au început războiul invadând Polonia și înțelegându-se privind cotropirea țărilor Baltice, Basarabiei, agresarea Finlandei de către Armata Roșie. Declarații în acest sens a făcut Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, în cadrul dezbaterii publice „Etapa finală a Celui de-al Doilea Război Mondial: realitate și mituri privind contribuția URSS și a Alianței Antihitleriste. Soarta postbelică a URSS, a Germaniei și a popoarelor eliberate de sub ocupația nazistă”, care a avut loc la IPN.
Tema Victoriei mereu a constituit „obiectul sacru” al propagandei moscovite, care „a avut drept scop să inoculeze ideea că toată lumea îi datorează Rusiei și este obligată să manifeste sentimentul de gratitudine pentru biruința asupra fascismului. De parcă nu Molotov la 13 noiembrie 1940 discuta cu Hitler despre împărțirea lumii, după ce la 23 august 1939 au împărțit Europa. Asta în timp ce britanicii erau bombardați de aviația germană din septembrie 1940, iar americanii au luptat cu Japonia din decembrie 1941. Însă lucrurile au fost canalizate în așa mod, încât trebuia toți să știe că Occidentul îi datorează Rusiei viața și chiar bunăstarea sa”, a relatat expertul.
Pentru că repetiția este mama studierii, clișeele erau tocate cu și fără ocazie. „Mi-a spus chiar guvernatorul Brandenburgului că la forurile economice de la Sankt-Petersburg din ultimii ani, totul începea cu două ore despre „contribuția Uniunii Sovietice la eliberarea Europei de fascism și că bunăstarea Europei se datorează acestei victorii”.
Asta este propaganda, a subliniat Igor Boțan: „prezentarea evenimentelor de o manieră foarte-foarte specifică, convenabilă, în cazul de față, Federației Ruse”.
„Acum, după agresiunea Rusiei în Ucraina, oscilațiile Republicii Moldova între Est și Vest devin mai nuanțate: prin semnarea cererii de aderare la UE, țara noastră s-a angajat în acest proces. Totodată, Rusia urmărește scopuri revanșarde, dar prost calculate, în Ucraina. Se caută o ieșire din această situație, dar lucrurile se vor schimba dramatic”, a pronosticat expertul.
El consideră că ordinea mondială a intrat în impas, iar planurile revanșarde ale Rusiei în Ucraina arată că instituțiile ONU, Consiliul de Securitate nu pot face nimic și o țară nucleară, cu drept de veto își poate permite să sfideze aranjamentele comune „și înțelegi că dreptul internațional nu are la bază lucruri obiective, principii, dar poate satisface ambițiile unei țări care se consideră nedreptățită și care poate să pretindă la acțiuni revanșarde”.
Vorbind despre calea de ales pentru țara noastră, despre concurența ideologiilor – liberală vs. totalitară - Igor Boțan a spus că „aflându-ne în „zona gri”, putem compara cum s-a dezvoltat Finlanda și țările Baltice. În contextul conflagrației mondiale, Finlanda a pierdut 11 la sută din teritoriu, dar a rezistat și a avut după război o evoluție absolut impresionantă, iar țările baltice – cele mai avansate în cadrul URSS – sunt încă în fază de recuperare în prezent”. În context, expertul a adus exemplul Japoniei, învinsă de SUA. „Dar cel mai ilustrativă e comparația între Coreea de Nord și cea de Sud. Același popor, aceeași mentalitate, dar timp de câteva generații noi vedem o colosală diferențiere”, a menționat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Etapa finală a Celui de-al Doilea Război Mondial: realitate și mituri privind contribuția URSS și a Alianței Antihitleriste. Soarta postbelică a URSS, a Germaniei și a popoarelor eliberate de sub ocupația nazistă” este a 8-a ediție din ciclul „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Ciclul de dezbateri este organizat de Agenția IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
