Ceea s-a întâmplat în 1918, adică unirea Basarabiei cu România, a fost un proces absolut firesc. În aceste circumstanțe, dar având în vedere și evoluțiile care au avut loc pe continentul european, tratatele la care Republica Moldova și România fac parte, acest proces poate fi continuat până când Republica Moldova devine membru al UE și acolo România și Republica Moldova decid liber, așa cum prevede Constituția celor două state, modul în care această comunitate își hotărăște de bună voie soarta. Declarații în acest sens au fost făcute de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan spune că din anul 1991 se încearcă revenirea la normalitate. Drumul este greu, iar societatea e divizată. În opinia sa, dacă există aceeași identitate etnică, religioasă, acum când există libertatea de alegere, e nevoie să se înțeleagă că e firesc să se tindă a fi împreună (n.r Moldova și România).
Potrivit lui Igor Boțan, mai există curentul moldovenist care încearcă să demonstreze că societatea de aici e mai curând parte a lumii ruse. Respectiv, vin cu argumentele deja cunoscute. În opinia sa, în această situație este importantă biserica, deoarece generațiile mai înaintate în vârstă sunt cele care merg mai des la biserică și se vede că și acolo lucrurile merg într-o anumită direcție. El aduce drept exemplu scrisoarea Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Rusiei unde recunoaște că moldovenii sunt de fapt români și că de-a lungul secolelor populația de aici nu a fost supusă tratamentelor corecte.
Procesul de redobândire a identității continuă încă, conchide Igor Boțan, deoarece există factori externi de integrare regională care sunt foarte puternici, mai puternici decât factorii interni
Expertul susține că Unirea Basarabiei cu România în 1918 a fost un proces atât de firesc încât pot fi aduse doar dovezi suplimentare care să confirme acest lucru. De exemplu, după puciul bolșevic din Rusia, care a supus biserica unor presiuni enorme, evenimentele s-au derulat astfel încât au dus în mod firesc la faptul că a salvat populația de aici de ruperea din cadru bisericii.
Igopr Boțan susține că în Rusia Sovietică au existat experimente de tot felul. De exemplu, a fost pusă la cale trecerea limbii ruse la alfabetul latin, pentru ca ulterior alfabetul latin să fie utilizat ca instrument pentru revoluția mondială. Au avut loc și experimente care au avut ca scop deznaționalizarea tuturor popoarelor cucerite, care au reușit în mare parte. Expertul susține că scopul sovieticilor a fost ca prin universități să formeze așa-zisa intelectualitate tehnică științifică, fără identitate națională, care să contribuie la realizarea obiectivelor regimului, inclusiv să construiască forțe armate dotate, fabrici, uzine etc.
Dezbaterea publică la tema „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, partea a II-a, este a 34-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
