Republica Moldova a avut dintotdeauna o politică externă echilibrată, deși forțele politice aflate la guvernare au oscilat. După declararea Independenței, țara mereu a căutat un fel de echilibru între centrele de atracție geopolitice pentru a rezolva probleme sale. În prezent, inițiativa cu privire la politica externă, care se prezintă drept una echilibrată, poate duce Republica Moldova în stagnare, după care se va impune o răbufnire și aici există pericole. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către Igor Boțan, expertul permanent al dezbaterilor publice cu genericul „Politica externă echilibrată: capacități, avantaje, riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan a declarat că se încearcă o prezentare a Republicii Moldova ca o punte între Est și Vest și în acest sens, actuala guvernare pledează pentru așa-zisa politică echilibrată. Și aceasta deși din 2013, când Partidul Socialiștilor a fost preluat de către Igor Dodon, a fost pusă miza pe integrarea eurasiatică a Republicii Moldova. Însă punctul de vedere al acestei formațiuni s-a schimbat odată cu intrarea PSRM la guvernare.
În opinia expertului, reprezentanții forțelor politice de la guvernare oscilează, în condițiile în care există un conflict nesoluționat, dependență energetică, instabilitate guvernamentală, o jumătate din cetățeni își doresc integrarea europeană, iar altă jumătate își doresc integrarea eurasiatică. În opinia sa, acești factori țin Republica Moldova pe loc.
După declararea Independenței, explică Igor Boțan, politica externă a țării a fost influențată de trei factori. Este vorba despre interesele economice ale statului și aici Republica Moldova a oscilat între două centre de atracție – spațiul CSI și Uniunea Europeană. Un alt factor care a determinat politica externă este problema transnistreană nesoluționată î condițiile când există regiunea transnistreană care se află în afara controlului constituțional și există prezența militară a Federației Ruse acolo. „Și în acest sens sunt de remarcat și declarațiile recente ale vicepremierului rus Dmitri Kozak precum că în soluționarea problemei transnistrene nu se prevede absolut nimic, iar președintele Igor Dodon a spus că nu este cazul să se discute deocamdată despre reglementare. Transnistria rămâne ca o ancoră care nu permite să ne mișcăm într-o parte sau în alta”, susține Igor Boțan.
Potrivit expertului, al treilea factor foarte important este legat de relațiile speciale pe care Republica Moldova le are cu România. În ceea ce ține de curentul unionist, Igor Boțan spune că se atestă o disipare a acestuia. „A trecut Centenarul, a dispărut și acest curent care inducea un comportament politic din partea altor actori. Dimensiunea unionistă este extrem de importantă”, a spus el.
Igor Boțan afirmă că, după declararea Independenței, concepțiile de politică externă s-au dezvoltat etapizat. În perioada anilor 1991-1994, 1995, din considerente economice, Republica Moldova a decis să semneze Acordul de la Astana privind aderarea la spațiul economic CSI. Incapacitatea Parlamentului de a ratifica acel acord a dus la dizolvarea legislativului și organizarea alegerilor anticipate din februarie 1994, după care a fost ratificat acordul de aderare la CSI. Expertul a menționat că, odată cu adoptarea noii Constituții și de atunci, toate guvernele au pledat pentru o politică externă echilibrată, existând relații bune cu partenerii strategici – Federația Rusă, dar și relații foarte bune în proces de dezvoltare cu Uniunea Europeană. Perioada respectivă a lăsat drept moștenire Acordul de parteneriat și cooperare cu UE, semnat în 1994 și ratificat în 1998. „De atunci practic toate guvernările au pus accentul pe necesitatea apropierii de UE. Țara mereu a căutat un fel de echilibru între centrele de atracție geopolitice pentru a rezolva cele trei probleme”, a menționat expertul.
Igor Boțan este de părere că riscul cel mai mare al politicii externe, promovate în prezent, ține de faptul că poate duce Republica Moldova în stagnare. Potrivit lui, declarațiile precum că pot fi înghețate relațiile cu instituțiile internaționale finanțatoare pot avea ca impact pierderea interesului pentru reforme, în special în domeniul justiției. „Repercusiunile vor fi cele pe care deja le cunoaște toată lumea și anume lipsa investitorilor serioși în Republica Moldova. Este curioasă realizarea promisiunilor, inclusiv, cu referire la faptul că Republica Moldova se va transforma într-un șantier, ca urmare a creditului acordat de Federația Rusă, neclar în ce condiții”, a spus el. Expertul este de părere că toate promisiunile și declarațiile vin într-un an preelectoral și este clar unde e îndreptată „mașinăria” noului Guvern tehnocrat, fiind pregătit terenul pentru campania electorală pentru alegerile prezidențiale.
Dezbaterile „Politica externă echilibrată: capacități, avantaje, riscuri” sunt ediția a 122-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
