Solicitarea de retragere a trupelor rusești din regiunea transnistreană este un demers politic într-un context regional în care Georgia, Ucraina și Republica Moldova vor să aibă o poziție comună pe motiv că Rusia face aceleași jocuri pe teritoriile acestor țări. Astfel, cele trei state caută suport în ochii UE și a comunității internaționale, iar Rusia se opune. Internaționalizarea conflictului transnistrean s-ar putea să fie o greșeală, cum afirmă unii politicieni de la Chișinău, dar Transnistria, care anterior nu voia să poarte discuții în formatul 5+2, acum insistă pe aceassta, inclusiv Rusia. Afirmații în acest sens au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Cererea de retragere a trupelor ruse de pe teritoriu Republicii Moldova: legalitate, avantaje, riscuri și pericole”, organizate de Agenția de presă IPN, de către Igor Boțan, expertul permanent al proiectului.
Igor Boțan consideră că declarația Parlamentului privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului este un document politic de manifestare a unei voințe a majorității parlamentare. În opinia sa, această declarație vine într-un context nou și inedit, generat de către hotărârea Curții Constituționale din 2 mai prin care se menționează că staționarea trupelor rusești în Transnistria este ilegală și neconstituțională și că teritoriul transnistrean este ocupat de către Federația Rusă. Decizia Curții Constituționale reprezintă, potrivit expertului, elementul nou, întrucât asemenea declarații răsună practic în fiecare an în cadrul întrunirilor ministeriale ale OSCE care au loc de obicei în prima săptămână a lunii decembrie în capitalele țărilor care dețin președinția acestei structuri. Mai mult decât atât, din când în când, acest mesaj se regăsește și în luările de poziție a demnitarilor de rang înalt din Republica Moldova de la tribuna Adunării Generale a ONU.
Igor Boțan a subliniat că după ce pe 21 iulie 1992 au fost oprite ostilitățile și a fost semnat un document, între Victor Cernomîrdin și Andrei Sangheli (primii miniștri ai Rusiei și Republicii Moldova), unde este scris foarte clar că retragerea armatei ruse trebuie sincronizată cu elaborarea și acceptarea de către transnistreni a unui statut special în cadrul Moldovei. Conflictul este înghețat și este bazat pe faptul că există misiunea de pacificare și trupele militare ruse care păzesc cele 20 de mii de tone de muniție militară.
„Știm poziția Rusiei, care consideră că și-a îndeplinit obligațiunile de la Summitul OSCE din 1999, iar retragerea munițiilor nu se poate face fiind periculoase la transportare. Până în 2004 a lucrat o instalație care a dezamorsat munițiile, dar odată cu înghețarea politică, ce a început în 2005, odată cu adoptarea Legii privind statutul special al raioanelor din stânga Nistrului, care este o ofertă respinsă de transnistreni, formatul de negocieri ”5+ 2” a fost transformat într-o carapace internațională care veghează ca acest statut înghețat să rămână așa până se limpezesc lucrurile”, a menționat expertul permanent al proiectului.
Igor Boțan a subliniat că demersul de retragere a munițiilor rusești este unul pur politic, iar cererea adresată la ONU trebuia suplimentată cu o strategie și plan de acțiuni cu toate acțiunile ce urmează a fi întreprinse. „Să presupunem că această cerere ajunge la ONU și apar întrebări la raportor: în cazul dacă sunt retrase forțele militare, ce se întâmplă cu munițiile periculoase mai departe? La această întrebare răspuns nu există. Deși guvernanții de opt ani spun că soluționarea conflictului este o prioritate, știm că în 2010 s-a încercat elaborarea unui plan comun de rezolvare a acestei probleme, însă dacă nu există o strategie, nu există nici plan de acțiuni”, a adăugat expertul subliniind că declarația Parlamentului trebuie să fie urmată de acțiuni concrete ca părțile implicate în formatul de negocieri ”5+2” să știe ce fac mai departe.
”Cei implicați în conflict trebuie să vadă un plan de acțiuni cu ce se va întâmpla după ce Rusia se retrage din regiune ca să nu existe răbufniri necontrolate. Însă un asemenea plan nu există, de aceea, declarația de retragere a trupelor rusești nu este decât un demers politic, destul de inteligent, pentru că este vorba de un efort comun al Georgiei, Ucrainei și Moldovei”, a menționat el. Potrivit lui Igor Boțan, a scopul declarației adoptate de Parlament este polarizarea opiniei publice din Moldova, când PDM are pretenția de a duce Moldova în spațiul european, iar cei cu viziuni euro-asiatice combat acest lucru și acesta este este un mediu perfect pentru polarizare.
Dezbaterile publice „Cererea de retragere a trupelor ruse de pe teritoriu Republicii Moldova: legalitate, avantaje, riscuri și pericole”, constituie ediția a 76-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
