Relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă se bazează pe reglementări formale din tratatul de bază între cele două țări, dar realitatea interacțiunii bilaterale de departe nu corespunde celor stipulate, în timp ce cu România Chișinăul nu are semnat un tratat de bază, dar realitățile cooperării bilaterale denotă un conținut eminamente „special”. „Pe de o parte, avem formalități în relațiile cu Federația Rusă, iar realitățile sunt diferite de formalități, și avem o situație inversă în raport cu România, dar de unde avem tot suportul – ceea ce definește statutul relațiilor speciale între Republica Moldova și România”, a menționat Igor Boțan în cadrul dezbateterii publice cu tema „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului, tratatul de bază dintre Federația Rusă și Republica Moldova pornește de la faptul că cele două state se recunosc drept state suverane, independente, iar lucrul cel mai important este că Federația Rusă se angajează să susțină Republica Moldova în reglementarea transnistreană și să coopereze pe palierele economic și comercial. „La un an după ce a semnat acest tratat, președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat public că va căuta un alt partener strategic și l-a găsit. Uniunea Europeană tocmai anunțase în martie 2002 o strategie a politicii europene de vecinătate, cu un instrument financiar. Iar politica de vecinătate propriu-zisă a fost adoptată în 2004 și așa, încet-încet, în pofida formulărilor din tratatul moldo-rus, Republica Moldova și-a găsit un alt partener strategic”, a specificat Igor Boțan. Prin invitarea Misiunii EUBAM în Republica Moldova, Vladimir Voronin a adus relațiile bilaterale moldo-ruse într-o altă albie, lucrurile schimbând-se în mod cardinal. Rusia a acuzat Republica Moldova de blocarea Transnistriei, răspunzând prin restricții la exporturile moldovenești pe piața rusească și prin alte instrumente de presiune.
În relațiile moldo-ruse se manifestă cât se poate de evident factorul subiectiv: Moscova reacționează la unele evoluții regionale reieșind nu din prevederile tratatului de bază moldo-rus, ci din bunul plac al liderului de la Kremlin, consideră Igor Boțan.
Pe de altă parte, relațiile moldo-române sunt într-adevăr „relații speciale”. „Ex-președintele Băsescu a răspuns foarte clar veșnicelor discuții cu privire la necesitatea unui acord de bază între Republica Moldova și România: relațiile noastre sunt atât de specifice, încât țările noastre nu au nevoie de un astfel de tratat, fiindcă un astfel de tratat ar justifica raptul săvârșit în anul 1940 de către Uniunea Sovietică”, a specificat Igor Boțan. Potrivit lui, unii au contestat semnarea acordului privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova și România, fără a avea un tratat privind frontiera de stat. „Ambasadorul României la Chișinău a declarat foarte clar că România pornește de la faptul că Republica Moldova, așa cum s-a declarat, este succesoarea Uniunii Sovietice și a existat tratatul româno-sovietic”, a explicat Igor Boțan.
Un șir de protocoale, acorduri bilaterale au avut drept obiect oferirea de ajutor Republica Moldova de către România. „Aceste lucruri se manifestă și cetățenii le simt, inclusiv în ceea ce privește educația tinerilor din Republica Moldova în instituțiile de învățământ din România. Actualmente, aproximativ o treime din cetățenii Republicii Moldova dețin cetățenia românească – ceea ce înseamnă că integrarea are loc pe această cale individuală. Este vorba de aproximativ un milion de cetățeni”, a subliniat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema: „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluți”, organizată de Agenția de presă IPN, a fost ediția a 215-a din cadrul ciclului de dezbateri cu genericul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”
