Reforma reorganizării prin fuziune (absorbție) a universităților necesită mai multă transparență, ea trebuie fi dezbătută pe larg de guvernare și opoziție. De această părere este expertul permanent al proiectului Igor Boțan. „Mi-au lipsit dezbaterile publice în care se văd argumentele atât ale guvernării, cât și ale opoziției. Atunci aș vedea că opoziția și guvernarea pe această albie pot găsi motive de cooperare, pentru că există un interes național... Viitori beneficiari, cei care oferă locuri de muncă, trebuie să fie convinși că vor putea găsi oameni bine educați pe piața muncii din Republica Moldova, care pot contribui la dezvoltarea afacerilor și economiei republicii”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică întitulată „Comasarea universităților: argumente pro și contra”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul a subliniat că inițiativa propusă de Ministerul Educației și Cercetării privind reorganizarea sistemului universităților de stat este „o prelungire a reformei învățământului” care a început-o Partidul Comuniștilor, în anul 2007. „Reforma în învățământ a început-o Partidul Comuniștilor, iar eu am participat la elaborarea Strategiei naționale de dezvoltare care a fost adoptată la 21 decembrie 2007, când la guvernare era Partidul Comuniștilor și această strategie mi s-a părut foarte utilă. Cred că ceea ce se întâmplă acum este o prelungire a ceea ce s-a întâmplat atunci. Potrivit acestei strategii, în 2007 a fost finalizată cartografierea instituțiilor de învățământ preuniversitar și în baza acesteia urma să fie elaborată o strategie de optimizare a rețelei de școli. Dacă reformezi din cauza situației demografice învățământul preuniversitar, următoarea etapă este să ajungi la cel universitar. În 2017, când a fost adoptată nouă lege a Guvernului, s-au făcut reforme, a fost efectuat și un studiu care prevedea inclusiv modalitatea și necesitatea optimizării învățământului superior. Noi avem etape și noi înțelegem că există mai multă convergență decât divergență dintre colegii de dezbateri de la guvernare și din opoziție”, a menționat expertul.
Igor Boțan a punctat că inițiativa anunțată nu reprezintă o decizie finală și toate părțile implicate trebuie să se gândească, în primul rând, la eficiența acestei reforme. „Nu sunt de acord în niciun caz cu lichidarea Universității Agrare de Stat din Moldova. Baza economiei noastre constituie agricultură și mi se pare că această universitate trebuie consolidată, pentru că ea este foarte importantă pentru economia națională. Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” nici nu se pun la îndoială, la fel ca și Academia de Studii Economice. Aceste centre, care sunt strâns legate de economia națională, trebuie să devină centre puternice de coagulare și să absoarbă alte instituții. Cred că asta trebuie să fie abordarea, reieșind din considerentul că trebuie să avem oameni educați care să poată fi încadrați în ramurile economiei”, a remarcat expertul permanent al proiectului.
Potrivit lui Igor Boțan, componenta psihologică și politică a reformei nu poate fi negată, dar eficiența acum trebuie să primeze. „Biografia istorică oricum va fi rescrisă și universitățile care vor fi consolidate, vor avea, probabil, în istoricul lor mențiunile și contribuțiile pe care le-au adus universitățile absorbite. Aici putem găsi compromisuri. Clasa politică per ansamblu trebuie să fie de acord că această reformă este necesară. Salut dezbaterile dintre guvernare și opoziție referitor la cum să găsim formula cea mai fericită pentru ca eficiența să meargă pas cu pas cu necesitățile”, a spus Igor Boțan.
„Marea problemă este transparența, pentru că ne-am trezit cu această hotărâre de Guvern, după care am văzut dezbaterii în mediul academic. Mie mi-au lipsit dezbaterile publice în care se văd argumentele guvernării... Societatea în ansamblu trebuie convinsă că această reformă este necesară. În urma dezbaterilor și discuțiilor se va găsi formula cea mai bună... Noi avem nevoie de oameni educați, oameni care își leagă soarta de Republica Moldova și care putem intui că vor fi solicitați de economia Republicii Moldova”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Comasarea universităților: argumente pro și contra”, organizată de IPN, a fost ediția a 255-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
