Reforma administrației publice locale este necesară, dar autoritățile înțeleg că societatea nu este pregătită pentru ea. Ceea ce a întreprins guvernarea, din intenția de a realiza amalgamarea voluntară a localităților, este un pas timid în direcția corectă. Este opinia exprimată de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Amalgamarea localităților ca necesitate, proces și scop”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Eu nu știu un alt domeniu, de la declararea Independenței Republicii Moldova care ar fi fost atât de chinuit ca administrația publică locală. Anul 1990, când în primul Parlament oameni precum Victor Popa, Mihai Cotorobai vin cu proiecte de legi pentru o administrație publică locală robustă. Se discută, dar nu se acceptă. În 1994, pentru că iată se termină mandatele sovietelor locale alese în 1990, 5 ani expiră și trebuie de organizat alegeri și se face în grabă prima reformă a administrației publice locale. Au fost dezbateri: „nu vrem cuvântul „județe”. Se face. Trece un ciclu electoral, în 1998 - o altă reformă, relativ bine gândită, dar cu mari probleme. Câștigă alegerile comuniștii, ne întoarcem înapoi. Antireformă în 2002, implicarea Curții Constituționale. Apoi vin la guvernare partidele din Alianța pentru Integrare Europeană, reforma începe la 5 aprilie 2012. Reforma se desfășoară și în 2016 se mai anunță încă o reformă, după care trece timpul, lucrurile stagnează și iată-ne în pragul unei noi abordări a reformei. Această problemă este durută, dar autoritățile iau în considerare experiența și problemele”, spune Igor Boțan.
Potrivit expertului, reforma din 1998 a fost una bună, dar au fost admise anumite scăpări care au făcut ca cetățeni să aibă o atitudine negativă. Acum, autoritățile au învățat lecția și acționează foarte atent.
„Noi trebuie să pornim de la premisa că de-a lungul anilor s-au întreprins mai multe tentative de a reforma administrația publică locală. Există chiar o mitologie că reforma din 1998 nu a fost cea mai reușită, lucru cu care eu nu sunt de acord. Pentru că noi ne amintim ce s-a întâmplat cu reforma. Reforma mergea, erau probleme, dar se rezolvau. S-a întâmplat că majoritatea constituțională a obținut-o Partidul Comuniștilor, care a venit și a spus: noi vrem să ne întoarcem la moștenirea sovietică. Acesta a fost argumentul. Cetățenii nu au fost întrebați. Este adevărat că cetățenii spuneau: „Domnule, după reforma respectivă, ca să ajungem la centrul raional ne trebuie timp mai mult, distanța este mai mare. La care întrebarea era: Da ce să căutați la centrul raional? Ce probleme rezolvați acolo?” Acum au trecut atâția ani, suntem în procesul digitalizării și eu în general nu înțeleg de ce oamenii ar avea nevoie să le stea în mod necesar primăria în localitatea mică în care sunt ei? Dacă e necesar - să fie, dar dacă lucrurile pot fi optimizate, să fie optimizate”, spune Igor Boțan.
Expertul permanent al proiectului spune că amalgamarea voluntară a localităților este un prim pas corect, în direcția cuvenită, dar „este unul timid și nesigur. Sunt o mulțime de scăpări care trebuie avute în vedere. Ulterior, cetățenii să decidă dacă au nevoie de servicii mai bune și dacă una din surse pentru a avea servicii mai bune este comasarea localităților. Dacă nu, atunci să rămână așa cum este și să fie îmbunătățite lucrurile, pornind de la Carta autonomiei locale europeană”, a punctat Igor Boțan.
Dezbaterea publică cu genericul „Amalgamarea localităților ca necesitate, proces și scop”, este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
