Factorul extern este unul foarte important în destrămarea Uniunii Sovietice, pentru că URSS, având o economie vulnerabilă, își propunea să susțină toți prietenii externi, cei care afirmau că îmbrățișează calea dezvoltării socialiste. Este vorba de zeci de state, care au primit suport foarte important din partea Uniunii Sovietice, inclusiv regimuri totalitare create cu suportul Uniunii Sovietice. Cel mai important factor extern este goana înarmărilor, care submina potențialul economic al Uniunii Sovietice. Opinii în acest sens a exprimat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, în cadrul dezbaterii publice la tema „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai „trăiește?”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Cele mai bune resurse intelectuale, cele mai performante tehnologii erau secretizate și utilizate pentru creșterea potențialului forțelor armate. Iar economia, care trebuia să ridice bunăstarea cetățenilor, era într-o situație foarte precară. De aici a pornit așa-numitul „blat”, pentru produsele deficitare, ceea ce ulterior a corupt elita politică, partinică și cea comsomolistă. De asemenea, a avut loc invazia sovietică în Afganistan pentru salvarea unui regim, liderii cărora erau, chipurile, comuniști, dar au apărut fricțiuni între acești lideri. Uniunea Sovietică a decis să intre în Afganistan timp de 10 ani, unde s-a împotmolit într-un război cu insurgenții, iar comunitatea internațională s-a văzut nevoită să introducă sancțiuni împotriva Uniunii Sovietice. A căzut prețul la țiței, care, începând cu anii 70, a devenit una din principalele surse de valută pentru procurarea tehnologiilor și a bunurilor de larg consum”, a spus el.
Potrivit lui, factor extern în destrămarea URSS este speculat adesea incorect, în contextul în care aceasta și-asumat sarcini pe care nu le putea administra. „URSS a urmărit victoria regimurilor comuniste pe întregul glob pământesc, iar lumea liberă a trebuit să intervină nu o singură dată în războiul din Indochina, în războiul din Coreea, războaie care erau privite de lumea liberă ca tentative de extindere a influenței Uniunii Sovietice. Desigur, factorul extern că a avut un impact, dar, a contat cel mai mult faptul că societatea era privată de cele mai importante produse care erau deficitare. Iar aceasta făcea ca generația tânără, în special elitele comsomoliste, să se uite la guvernarea gerontocrată a Uniunii Sovietice cu dispreț și să fie promotoare a schimbărilor”, a menționat Igor Boțan.
Potrivit lui, cu ocazia a 20 de ani de la căderea zidului berlinez, adică acum 10 ani, Institutul de Politici Publice a comandat un sondaj în care figura și întrebarea: „Ce părere aveți despre destrămarea Uniunii Sovietice?” „Aproape 56% dintre cetățenii Republicii Moldova regretau destrămarea Uniunii Sovietice. Asta nu însemna că ei pledau pentru refacerea Uniuni Sovietice, dar iată că disoluția URSS o regretau, și regretul avea la baza sa două lucruri. Unu: după declararea independenței Republicii Moldova, a dispărut sentimentul protecției sociale, s-a manifestat foarte pregnant fenomenul de stratificare socială, în care 1-2% dintre cetățeni sunt bogați, aproape 30% sunt săraci, iar alte 40% au nivel de viață, care le permite să-și achite nevoile de zi de zi, și doar un segment foarte îngust de cetățeni, 12-15% fac parte din ceea ce se numește clasa de mijloc, cea care își dorește să fie activă pentru schimbarea lucrurilor. Cinci ani mai tarziu, această întrebare a fost repetată în sondaje și numărul celor care regretă disoluția Uniunii Sovietice s-a micșorat, dar nu foarte mult – peste 46% dintre cetățenii Republicii Moldova. Această nostalgie persistă în societate pentru că tocmai are loc această divizare pe straturi sociale, în care constrastele sunt foarte puternice”, a punctat Igor Boțan.
În opinia expertului, refacerea Uniunii Sovietice este ireală. „Nu cred că vreun stat național își dorește să se transforme într-o provincie a unui imperiu. Nu cred că mai există acea ideologie care poate să fie atractivă pentru cetățeni, cum a fost ideologia marxistă. Avem neomarxism, curente oportuniste, care s-au manifestat plenar și bine în Europa, mai ales în țările scandinave. Această ideologie a bolșevicilor, nu cred că mai poate fi reanimată, iar toate ideologiile recurente, cele revizioniste, demult s-au dezvoltat, avem state sociale, care îmbină activitatea liberă de întreprinzător, drepturile individuale, cu protecția socială a cetățenilor. Iar un regim comunist poate fi doar unul totalitar”, a subliniat expertul permanent al proiectului.
Dezbaterea publică la tema „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai „trăiește?” este ediția a 216-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu suportul financiar al Fundației „Hanns Seidel”.
