Chiar dacă războiului Rusiei din Ucraina este factorul care vrea să întoarcă pe dos toată lumea, Republica Moldova trebuie să continue reforma justiției, consolidarea instituțiilor democratice, lucruri prevăzute în Acordul de asociere cu UE, să se concentreze în continuare pe urgențele de eliberare a statului din captivitate. Succesul ar însemna o poziție avantajoasă a țării noastre în competiția și cooperarea celor trei membri ai Trioului asociat pentru resursele Uniunii Europene. Declarații în acest sens a făcut analistul politic Igor Boțan în cadrul dezbaterii publice „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Caracterizând actuala stare de lucruri și raporturile între țările Trioului asociat, expertul a amintit că Republica Moldova a fost „povestea de succes” a Uniunii Europene, dar a avut loc „furtul miliardului” și alte fenomene reprobabile. După aceasta a venit rândul Georgiei de a fi răsfățata Bruxellesului. Valabil e, însă, că lucrurile au degenerat, iar încă nu demult toate cele trei țări ale Trioului compuneau un „triou oligarhic”.
Vorbitorul s-a referit în mod special la perspectivele europene ale Ucrainei. „Pe lângă războiul pe care-l poartă împotriva Rusiei, Ucraina trece printr-un adevărat catharsis. Dacă, dă Domnul, Ucraina reușește (în război). țara va deveni foarte compatibilă pentru Uniunea Europeană. Va avea o guvernare care a scos țara din război, nu va fi subjugată cu nici un angajament față oligarhi. Refacerea Ucrainei în cadrul unui plan anunțat și în Declarația de la Versailles, este deja convenită. Aceste lucruri ridică Ucraina la rang de campion (privind șansele de aderare)”, a menționat Igor Boțan.
Cât privește Republica Moldova, „aici există un guvern pro-european, neimplicat în scheme, furturi, dar cu un potențial foarte limitat. Acest potențial limitat îi și joacă festa în fața UE: „sunteți băieți buni, vă dăm ajutor, dar nu se văd roadele activității voastre”. Dacă Republica Moldova ar avea rezultate mai bune în domeniile-cheie ale Acordului de asociere, ea ar beneficia de un suport mult mai substanțial din partea comunității statelor europene, a stipulat expertul. „În acest caz ar surveni întrebarea: ce urmează? Implementăm prevederile acordului de asociere, asimilăm, pas cu pas, acquis-ul comunitar? Dar lumina din capătul tunelului nu se prea vede. Chiar dacă colegii mei (de platou – n.r) au vorbit despre exemplul Balcanilor de vest, despre balcanizare, mă îndoiesc că aceasta este formula pe care o vom urma”, a opinat expertul.
Expertul a argumentat prin faptul că extinderile de până acum ale UE acum s-au bazat pe strategii bine gândite, care, pe moment, nu există pentru țările din Trioul asociat. „Iar ceea ce e pus în strategia pentru Balcani, pentru țările fostei Iugoslavii, nu se potrivește Republicii Moldova, țărilor postsovietice. Despre aceasta ni s-a spus încă în mai 2008, când președintele de atunci a solicitat conectarea Republicii Moldova la procesul aplicat țărilor din vestul Balcanilor, iar răspunsul a fost categoric: „NU”. În consecință, atunci, s-a optat pentru vectorul estic. În special, după 18 martie 2009, când a avut loc întâlnirea de la Barviha, Rusia, lucrurile au fost privite din altă perspectivă decât cea europeană”, a detaliat vorbitorul.
Acum, acest Trio asociat trebuie să acumuleze substanță. „Cred că merită, trebuie să se lucreze în această direcție”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, organizată de IPN, a fost ediția a 240-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
